Industria cinematografică din Rusia, afectată de retragerea producțiilor hollywoodiene: Detest Occidentul, nu pe Putin

Industria cinematografică din Rusia este afectată de retragerea de pe piaţa locală a filmelor produse de cele cinci mari studiouri de la Hollywood – Disney, Universal, Sony, Warner Bros. şi Paramount – în urma invaziei din Ucraina, informează AFP.

În acest context, mai mulți traducători au rămas fără un loc de muncă. Este și cazul traducătoarei de filme americane, Mila Grekova. În presa rusă vehiculează informații precum că, filmele americane vor fi înlocuite cu filme indiene.

Ea a ajuns să îşi pună întrebări despre scopul sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei: „Occidentul este cel pe care îl detest astăzi, nu pe Putin, ţinta lor”. „Aici, poate că Bollywoodul va înlocui Hollywoodul, dar este prea târziu pentru mine să învăţ hindi”, a declarat traducătoarea în vârstă de 56 de ani, dezamăgită, reacţionând la ideea de a înlocui titlurile americane cu filme indiene, evocată în presa rusă.

Nu doar traducătorii au de suferit, dar întreaga industrie cinematografică din Rusia înregistrează pierderi din cauza conflictului din Ucraina, în contextul în care abia începuse să îşi revină de pe urma pandemiei de coronavirus.

Soarta industriei filmului rus este legată de această dată de sancţiunile occidentale, întrucât Rusia era prima piaţă cinematografică europeană, cu 145,7 milioane de bilete vândute anul trecut, potrivit Observatorului European al Audiovizualului.

#industrie cinematografica #traducatori #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.