Industria cinematografică din Rusia, afectată de retragerea producțiilor hollywoodiene: Detest Occidentul, nu pe Putin

Industria cinematografică din Rusia este afectată de retragerea de pe piaţa locală a filmelor produse de cele cinci mari studiouri de la Hollywood – Disney, Universal, Sony, Warner Bros. şi Paramount – în urma invaziei din Ucraina, informează AFP.

În acest context, mai mulți traducători au rămas fără un loc de muncă. Este și cazul traducătoarei de filme americane, Mila Grekova. În presa rusă vehiculează informații precum că, filmele americane vor fi înlocuite cu filme indiene.

Ea a ajuns să îşi pună întrebări despre scopul sancţiunilor adoptate împotriva Rusiei: „Occidentul este cel pe care îl detest astăzi, nu pe Putin, ţinta lor”. „Aici, poate că Bollywoodul va înlocui Hollywoodul, dar este prea târziu pentru mine să învăţ hindi”, a declarat traducătoarea în vârstă de 56 de ani, dezamăgită, reacţionând la ideea de a înlocui titlurile americane cu filme indiene, evocată în presa rusă.

Nu doar traducătorii au de suferit, dar întreaga industrie cinematografică din Rusia înregistrează pierderi din cauza conflictului din Ucraina, în contextul în care abia începuse să îşi revină de pe urma pandemiei de coronavirus.

Soarta industriei filmului rus este legată de această dată de sancţiunile occidentale, întrucât Rusia era prima piaţă cinematografică europeană, cu 145,7 milioane de bilete vândute anul trecut, potrivit Observatorului European al Audiovizualului.

#industrie cinematografica #traducatori #locuri de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.