Industria moldovenească începe să umfle prețurile: cele mai mari scumpiri vin din sectorul extractiv

19 Mai 2026, 13:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Mai 2026, 13:24 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile producătorilor industriali au crescut în luna aprilie cu 0,4% față de martie, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, majorarea este de 1,1%, în timp ce raportat la începutul anului, prețurile au scăzut ușor, cu 0,2%.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în industria extractivă, unde prețurile au urcat cu 2,5% într-o singură lună și cu 5,5% față de aprilie 2025. Creșterile au fost resimțite atât pe piața internă, cât și la export.

Și industria prelucrătoare a înregistrat scumpiri. În aprilie, prețurile producătorilor au crescut cu 0,7% față de luna precedentă și cu 2,4% comparativ cu anul trecut. Potrivit statisticilor, majorările au vizat atât produsele destinate pieței interne, cât și cele exportate.

În schimb, sectorul energetic a mers în direcția opusă. Prețurile producătorilor din domeniul energiei electrice și termice au scăzut cu 4% față de martie și sunt cu aproape 13% mai mici decât la începutul anului și comparativ cu aprilie 2025.

Datele mai arată că, în aprilie, cele mai accentuate scumpiri au fost înregistrate la bunurile intermediare, cu excepția energiei, unde prețurile au crescut cu 1,4%. La bunurile de uz curent creșterea a fost de 0,5%, iar la bunurile de capital de 0,2%. În cazul bunurilor de folosință îndelungată, prețurile au rămas practic neschimbate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 

01 Oct. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 14:43 // Actual //  Ursu Victor

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc  sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.