Banii vin cu preț! UE cere noi taxe Ucrainei pentru miliardele promise

Ucraina ar putea fi nevoită să majoreze taxele pentru a obține o parte din sprijinul financiar european în valoare totală de 90 de miliarde de euro. Potrivit unor surse implicate în negocieri, Uniunea Europeană a condiționat o parte a asistenței de implementarea unor reforme fiscale promovate anterior și de Fondul Monetar Internațional.

Este vorba despre un program de sprijin macrofinanciar în valoare de 8,4 miliarde de euro. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a confirmat că statele UE au convenit asupra condițiilor programului.

Una dintre cerințe prevede extinderea aplicării TVA-ului de 20% pentru coletele expediate din străinătate. Potrivit surselor, primul transfer financiar ar urma să ajungă în luna iunie, al doilea în septembrie, iar al treilea spre sfârșitul anului, însă plățile vor depinde de realizarea reformelor convenite.

Condițiile impuse de Bruxelles coincid cu solicitările Fondului Monetar Internațional, care a legat acordarea unui nou pachet de aproximativ 700 de milioane de dolari de măsuri fiscale similare.

„Programul va consolida reziliența economică și financiară a Ucrainei și, în același timp, va susține reformele și măsurile anticorupție”, a declarat Valdis Dombrovskis.

Noile modificări fiscale au provocat deja nemulțumiri în Ucraina, iar adoptarea lor în Parlamentul de la Kiev rămâne incertă. Autoritățile continuă negocierile privind forma finală a acordului, în contextul în care necesitățile bugetare ale țării continuă să crească pe fondul cheltuielilor militare și al dependenței de finanțarea externă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #ajutor #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.