85 de miliarde de dolari în 80 de zile. Nota de plată a războiului cu Iranul

Costurile războiului cu Iranul au depășit pragul de 85 de miliarde de dolari după aproximativ 80 de zile de conflict, potrivit estimărilor publicate de platforma Iran War Cost Tracker. Suma reflectă cheltuielile asociate operațiunilor militare și este calculată pe baza datelor prezentate anterior în briefinguri ale Pentagonului și a actualizărilor privind costurile zilnice.

Potrivit platformei, în primele zile ale conflictului costurile au crescut rapid, iar ulterior cheltuielile au continuat să avanseze pe măsură ce au fost incluse operațiuni militare, muniții și alte cheltuieli asociate războiului.

În același timp, estimările privind costul total diferă în funcție de metodologia utilizată. Datele oficiale ale Pentagonului indicau recent cheltuieli de aproximativ 29 de miliarde de dolari, în timp ce unele evaluări independente susțin că impactul economic real ar putea fi semnificativ mai mare dacă sunt incluse efectele indirecte asupra economiei și piețelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serbia și-a asigurat prelungirea cu încă trei luni a contractului pentru livrările de gaze rusești de la Gazprom. Noul acord va fi valabil până la sfârșitul lunii septembrie, după ce actualul contract expiră pe 30 iunie.

Anunțul a fost făcut de ministra Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, după o întâlnire cu șeful Gazprom, Alexei Miller, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

Oficialul sârb a declarat că prelungirea este importantă pentru țară și economie, deoarece Serbia continuă să beneficieze de livrări stabile și la prețuri avantajoase. Potrivit acesteia, acordul oferă și flexibilitate în ceea ce privește volumele de gaze livrate.

Este a doua extindere consecutivă a contractului dintre Serbia și Gazprom, după ce, în luna martie, Belgradul obținuse deja o prelungire de trei luni.

În prezent, gazul rusesc acoperă aproximativ 90% din necesarul Serbiei. Totuși, autoritățile de la Belgrad încearcă să reducă dependența de Rusia prin importuri de gaze din Azerbaidjan și prin achiziții de gaze naturale lichefiate din terminalele aflate în Grecia.

Gazul rusesc ajunge în Serbia prin conducta „Balcanic Stream”, continuarea gazoductului „TurkStream”, care traversează Bulgaria și Serbia spre Ungaria.