Inflația a coborât la 16,3% în luna mai. Tarifele la gaz au golit buzunarele moldovenilor

Inflația anuală a ajuns la 16,3% în luna mai. La produse alimentare prețurile au crescut cu 14,0%, la mărfurile nealimentare cu 8,2%, iar la serviciile prestate populației – 33,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

La produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit fructele – 34,8%, legumele 32,6%, zahărul – 39,3% și pâinea – 14,4%. Totodată, uleiul vegetal s-a ieftinit cu 21,3%.

La mărfurile nealimentare, cel mai mult au crescut prețurile la încălțăminte – 10,3%, materiale de construcții – 10% și confecții – 8,8%. Carburanții s-au ieftinit cu 3,3%.

În ceea ce privește serviciile prestate populației, gazul au avut cea mai mare creștere – 92,8%, serviciile comunal-locative – 80,2% și încălzirea centralizată – 68,3%.

Banca Națională a Moldovei prognozează rata inflației medii anuale la 13,3% în anul 2023 și de 5,1% în 2024.

„Tendința inferioara a prognozei ratei anuale a inflației este determinata de diminuarea prognozei inflației de baza până la sfârșitul anului curent și trimestrul IV al anului viitor, a prețurilor produselor alimentare, cu excepția primului trimestru de prognoză și trimestrul III 2024, a prețurilor reglementate, cu excepția primelor doua trimestre consecutive și ultimul trimestru al perioadei comparabile, a prețurilor la combustibili, cu excepția trimestrului II 2024”, susține BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#servicii #produse #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a transmis o solicitare oficială către autoritățile americane pentru a putea achiziționa participațiile deținute de compania rusă Lukoil în proiectele energetice din țară. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Yerlan Akkenzhenov.

Demersul are loc în contextul în care Lukoil a fost inclus pe lista entităților sancționate de Statele Unite în octombrie 2025, iar compania este obligată să își vândă activele din afara Rusiei până la 28 februarie 2026. Din cauza acestor sancțiuni, orice tranzacție care implică activele Lukoil trebuie aprobată de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA.

Ministrul kazah al Energiei a declarat că instituția pe care o conduce a trimis deja o scrisoare oficială către OFAC, prin care notifică intenția Kazahstanului de a-și exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea participațiilor Lukoil din proiectele energetice locale. El a precizat însă că autoritățile de la Astana nu au înaintat, deocamdată, direct companiei ruse o ofertă de răscumpărare a activelor.

Akkenzhenov a menționat că sunt analizate mai multe opțiuni privind structura unei eventuale tranzacții, iar achiziția nu ar trebui să presupună neapărat o plată integrală imediată în numerar. Sunt luate în calcul inclusiv plăți eșalonate sau mecanisme prin care costurile să fie acoperite din veniturile viitoare obținute din producția de hidrocarburi.

Lukoil este implicată în unele dintre cele mai importante proiecte energetice din Kazahstan, deținând participații la câmpurile Tengiz și Karachaganak, dar și în proiecte offshore din sectorul kazah al Mării Caspice, în parteneriat cu compania națională KazMunayGas. Compania rusă este prezentă și în infrastructura de transport prin oleoductul CPC, principala rută de export a petrolului kazah către portul rusesc Novorossiisk.

Interes pentru activele Lukoil din Kazahstan și-au arătat și investitori internaționali. Potrivit informațiilor apărute în presa regională, trei companii străine sunt interesate de aceste participații: gigantul de investiții Carlyle, un consorțiu format din Chevron și Quantum Capital Group, precum și fondul International Holding Company din Emiratele Arabe Unite. În acest context, autoritățile kazahe încearcă să își valorifice dreptul legal de preempțiune pentru a menține sub control național active considerate strategice pentru sectorul energetic al țării.

Lukoil are o rețea de peste 5 300 de benzinării în 20 de țări din întreaga lume, inclusiv în Republica Moldova, precum și rafinării în Europa. Producția lor combinată a ajuns anul trecut la 13,5 milioane de tone sau aproximativ 270.000 de barili pe zi, conform raportului anual.