Inflația a coborât la 16,3% în luna mai. Tarifele la gaz au golit buzunarele moldovenilor

Inflația anuală a ajuns la 16,3% în luna mai. La produse alimentare prețurile au crescut cu 14,0%, la mărfurile nealimentare cu 8,2%, iar la serviciile prestate populației – 33,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

La produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit fructele – 34,8%, legumele 32,6%, zahărul – 39,3% și pâinea – 14,4%. Totodată, uleiul vegetal s-a ieftinit cu 21,3%.

La mărfurile nealimentare, cel mai mult au crescut prețurile la încălțăminte – 10,3%, materiale de construcții – 10% și confecții – 8,8%. Carburanții s-au ieftinit cu 3,3%.

În ceea ce privește serviciile prestate populației, gazul au avut cea mai mare creștere – 92,8%, serviciile comunal-locative – 80,2% și încălzirea centralizată – 68,3%.

Banca Națională a Moldovei prognozează rata inflației medii anuale la 13,3% în anul 2023 și de 5,1% în 2024.

„Tendința inferioara a prognozei ratei anuale a inflației este determinata de diminuarea prognozei inflației de baza până la sfârșitul anului curent și trimestrul IV al anului viitor, a prețurilor produselor alimentare, cu excepția primului trimestru de prognoză și trimestrul III 2024, a prețurilor reglementate, cu excepția primelor doua trimestre consecutive și ultimul trimestru al perioadei comparabile, a prețurilor la combustibili, cu excepția trimestrului II 2024”, susține BNM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#servicii #produse #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor vrea crearea unei noi funcții de secretar de stat, responsabil de domeniul digitalizării, dar și instituirea Cabinetului Ministrului. Aceste prevederi se conțin într-un proiect de hotărâre de Guvern, elaborat de instituție.

Potrivit notei informative, noul secretar de stat va gestiona procesul de elaborare a politicilor de digitalizare în domeniu, de coordonare a proiectelor de modernizare tehnologică a sistemelor informaționale și va stabili direcțiile strategice de transformare digitală a proceselor, urmând totodată să asigure cooperarea cu instituțiile Uniunii Europene și cu organismele financiare internaționale pentru implementarea agendei digitale.

Documentul menționează și instituirea Cabinetului Ministrului, cu statut de secție, precizând că „se impune necesitatea instituirii unei noi subdiviziuni, care să asigure consolidarea capacităților și gestionarea coerentă a activităților aflate în competența conducerii ministerului”.

Autorii proiectului mai notează că această structură „va asigura mecanismul coerent de comunicare eficientă cu subdiviziunile structurale ale ministerului, cu autoritățile administrative și instituțiile publice din subordine, în procesul de aplicare a deciziilor” și va contribui la „îmbunătățirea calității actului de guvernare și capacității de a răspunde prompt cerințelor mediului intern și extern”.

În urma modificărilor propuse, efectivul-limită al Ministerului Finanțelor ar urma să crească de la 362 la 367 de unități, iar numărul secretarilor de stat de la patru la cinci, impactul financiar fiind estimat la 2,1 mil. lei, începând cu anul 2026.