Scumpirile se duc la vale! BNM și-a revizuit în scădere rata inflației

Rata inflației medii anuale va constitui 13,3 la sută în anul 2023 și 5,1 la sută în 2024. Pentru trimestrul patru al anului 2023 inflația este prognozată la 6,5%.

În prognoza anterioară, BNM prognoza o rată a inflației de 13,7 la sută în anul 2023 și de 5,5 la sută în 2024.

„Inflația, exprimată prin indicele prețurilor de consum, se află pe un trend ferm descendent, și de la 34,6 la sută în noiembrie anul trecut, am ajuns la 18,1 la sfârșitul lunii aprilie. Acesta este și rezultatul măsurilor de politică monetară pe care le-a întreprins Banca Națională și aceste măsuri au permis ca inflația să revină sub control și să nu crească mai departe”, a punctat Armașu.

Guvernatorul a spus că inflația s-a redus mai mult față de așteptări și urmare a consumului mai slab.

„Consumul casnic este mai slab. Sursele de finanțare sunt pronunțat negative decât propriu zis consumul. Avem în țară și un număr mare de refugiați care lărgesc sursele din finanțare și consumul propriu zis, însă oricum e slab. Totodată, oameni au recurs și la economiile lor pe care le au acasă”, a punctat Armașu.

Tendința inferioara a prognozei ratei anuale a inflației este determinata de diminuarea prognozei inflației de baza până la sfârșitul anului curent și trimestrul IV al anului viitor, a prețurilor produselor alimentare, cu excepția primului trimestru de prognoză și trimestrul III 2024, a prețurilor reglementate, cu excepția primelor doua trimestre consecutive și ultimul trimestru al perioadei comparabile, a prețurilor la combustibili, cu excepția trimestrului II 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #Armașu #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat