Inflaţia din SUA a revenit pe creştere în luna martie, cu câteva zile înainte de reuniunea Fed

Inflaţia a revenit pe creştere în luna martie în SUA, potrivit indicelui preţurilor de consum PCE urmărit în mod special de Rezerva Federală, şi publicat cu câteva zile înainte de următoarea şedinţă de politică monetară, ceea ce ar urma să îi încurajeze pe oficialii Fed să rămână prudenţi înainte de a începe să reducă dobânzile, transmite AFP, citată de Agerpres.

Conform datelor publicate vineri de Departamentul american al Comerţului, rata anuală a inflaţiei în luna martie a accelerat până la 2,7%, de la un nivel de 2,5% în februarie. Analiştii se aşteptau la o accelerare până la 2,6%.

În schimb, de la o lună la alta, inflaţia a rămas stabilă la 0,3%, aşa cum se aşteptau analiştii.

De asemenea, inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile precum cele la alimente şi energie, a rămas şi ea stabilă la 0,3% în martie comparativ cu februarie, şi la 2,8% în ritm anual.

Aceste cifre semnalează că “economia continuă să se dezvolte iar inflaţia este ridicată”, a comentat Rubeela Farooqi, economist şef la High Frequency Economics. Indicele de inflaţie PCE este cel pe care banca centrală americană vrea să îl aducă la 2%. Revenirea pe creştere a inflaţiei în luna martie ar urma să încurajeze oficialii Fed să dea dovadă de prudenţă şi să menţină, “pentru o perioadă mai îndelungată”, dobânda de bază la nivelul actual cuprins între 5,25% şi 5,50%, cel mai ridicat din ultimii 20 de ani, pentru a evita o nouă explozie a preţurilor, a adăugat economistul.

Comitetul de politică monetară de la Federal Reserve se va reuni marţi şi miercuri şi analiştii vor urmări cu atenţie orice posibile indicii cu privire la intenţiile Fed.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fed #inflație #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.