Inflație, șut în locurile sensibile: Scumpirile, generate de consumul excesiv al moldovenilor

Rata anuală a inflației, în luna ianuarie 2022 a înregistrat 16,6 la sută, fiind superioară cu 2,6 puncte procentuale față de decembrie 2021. Evoluția respectivă a fost determinată, de contribuția prețurilor la produsele alimentare (7,6 puncte procentuale), inflației de bază (4,2 puncte procentuale), prețurilor reglementate (2,9 puncte procentuale) și prețurilor la combustibili (1,9 puncte procentuale), arată datele Biroului Național de Statistică.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat în cadrul prezentării „Raportului asupra inflației” că accelerarea inflației se datorează și consumului populației. „Cererea agregată crescut cu 11% în trimestrul III al anului 2021. Și acest lucru se datorează majorării surselor de finanțare – remitențe salarii, asigurări sociale și creditele acordate persoanelor fizice”, a explicat Armașu.

Guvernatorul a spus că este imposibil să fie atacat valul de inflație din afara țării.

Această inflație este importată. Pentru noi e important să diminuăm consecințele și șocurile de runda a doua majorării prețurilor în lanț și ca șocurile să fie absorbite rapid de economie, iar creșterea economică să revină la potențial”, a explicat Armașu.

Șeful băncii centrale a precizat că pentru a trece cât mai repede peste valul de scumpiri este important ca instituțiile statului să își „îndeplinească mandatul”.

Noi vom reveni cu măsuri de relaxare pentru a susține economia. BNM se gândește și la stabilitatea macro financiară. Este vorba de reducerea presiunilor pe balanța comercială și pe balanța de plăți pentru a avea o stabilitate monetară și financiară”, a punctat guvernatorul.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

#BNM. prețuri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei, în perioada 2019–2022, aceasta a acceptat de 42,5 milioane de lei proveniți din fonduri ilegale pentru finanțarea activităților partidului Șor în Găgăuzia – bani virați „dintr-un grup infracțional organizat, în principal din Federația Rusă, potrivit datelor Procuraturii Anticorupție a Republicii Moldova.

Ulterior, în aprilie 2024, dosarul a fost înaintat în judecată pe baza acestor date, iar Guțul riscă o pedeapsă de 9 ani de pușcărie și interdicție de a deține funcții publice, conform solicitărilor procurorilor.

Investigațiile jurnaliștilor RISE Moldova, OCCRP și Washington Post arată că Șor a coordonat operațiuni de influență finanțate din Rusia, inclusiv plăți directe către alegători: în 2023 a investit peste 200.000 USD doar în campanii de publicitate pe Facebook, a fost implicat în distribuirea de plăți estimate la 15 milioane USD către aproximativ 130.000 de cetățeni moldoveni și a subsidizat proiecte infrastructurale (OrheiLand, GagauziaLand etc.) prin fundația sa – toate acestea cu scopul de a promova agenda pro-rusă.

Astfel, 42,5 milioane lei, echivalentul a 2,2 mil. EUR au fost transferați Evgheniei Guțul între 2019–2022, pe care aceasta i-a gestionat pentru activitățile partidului în Găgăuzia

Ilan Șor, acuzat de finanțări ilegale în campaniile politice, a investit zeci de milioane USD în influență media și plăți directe către cetățeni, fără ca acestea să fie legate oficial de campania Găgăuzii, dar cu impact clar asupra regiunii.