Inflație, șut în locurile sensibile: Scumpirile, generate de consumul excesiv al moldovenilor

Rata anuală a inflației, în luna ianuarie 2022 a înregistrat 16,6 la sută, fiind superioară cu 2,6 puncte procentuale față de decembrie 2021. Evoluția respectivă a fost determinată, de contribuția prețurilor la produsele alimentare (7,6 puncte procentuale), inflației de bază (4,2 puncte procentuale), prețurilor reglementate (2,9 puncte procentuale) și prețurilor la combustibili (1,9 puncte procentuale), arată datele Biroului Național de Statistică.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a declarat în cadrul prezentării „Raportului asupra inflației” că accelerarea inflației se datorează și consumului populației. „Cererea agregată crescut cu 11% în trimestrul III al anului 2021. Și acest lucru se datorează majorării surselor de finanțare – remitențe salarii, asigurări sociale și creditele acordate persoanelor fizice”, a explicat Armașu.

Guvernatorul a spus că este imposibil să fie atacat valul de inflație din afara țării.

Această inflație este importată. Pentru noi e important să diminuăm consecințele și șocurile de runda a doua majorării prețurilor în lanț și ca șocurile să fie absorbite rapid de economie, iar creșterea economică să revină la potențial”, a explicat Armașu.

Șeful băncii centrale a precizat că pentru a trece cât mai repede peste valul de scumpiri este important ca instituțiile statului să își „îndeplinească mandatul”.

Noi vom reveni cu măsuri de relaxare pentru a susține economia. BNM se gândește și la stabilitatea macro financiară. Este vorba de reducerea presiunilor pe balanța comercială și pe balanța de plăți pentru a avea o stabilitate monetară și financiară”, a punctat guvernatorul.

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

#BNM. prețuri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.