Institutul Național de Cercetări Economice: Populismul politic riscă să îngroape reformele economice în anul 2023

Economia Republicii Moldova și în anul 2023 se va confrunta cu provocări majore, din cauza conflictului militar dintre Ucraina și Rusia, crizei economice la nivel mondial și prețului ridicat al gazului și energiei electrice. Totodată, alegerile locale din 2023 pot avea o influența negativă asupra parcursului economic și implementării reformelor economice din cauza populismului politic caracteristic acestor perioade, constată Institutul Național de Cercetări Economice în prognoza economică pentru anul 2023.

Economiștii estimează un avans economic de 3,5%, însă aceasta nu este nici chiar o recuperare a recesiunii din 2022 și este in mare parte bazată pe o creștere a sectorului agricol în speranța unui an meteorologic mai favorabil. Or, evoluția sectorului agricol influențează semnificativ industria Republicii Moldova bazată pe industria prelucrătoare.

În prognoza INCE se mai spune că în 2022, creșterea explozivă a comerțului extern cauzată de reexporturile din Ucraina și spre Ucraina a avut un impact puternic asupra economiei, însă sursa acestei creșteri a fost deja epuizată. Pentru anul 2023, se estimează o creștere a volumului de producție industrială cu 4,8%, datorată în mare parte creșterii semnificative a volumului de producție agricolă și a exportului de produse agroalimentare, care se prognozează să crească cu 3,8%.

Conform prognozei, importurile vor crește cu 2,4%, iar deficitul balanței comerciale va ajunge la 4940 mil. USD. Conflictul din Ucraina a afectat investițiile și va afecta investițiile străine directe în Moldova. Guvernul încearcă să-și diversifice economia și să atragă investiții străine în tehnologia informației și turism.

Se estimează o creștere nominală de 13% a salariilor și o creștere reală de 1,5%, iar rata șomajului va fi în jur de 3,5%. Evident că dinamica indicatorilor macroeconomici în anul 2023 va fi influențată de factori interni și externi, inclusiv de deciziile politice și evoluția situației geopolitice. Printre acești factori se numără și prețurile la resursele energetice, care sunt așteptate să scadă semnificativ în acest an, conform prognozelor FMI, inclusiv prețul la gazul rusesc în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prgnoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat