Companiile, sufocate de rambursarea TVA la importul utilajelor

Procedurile de recuperare a TVA la importul de utilaje pentru producție sunt prea complexe și descurajante pentru micul business

Cadrul normativ actual nu prevede un mecanism de rambursare a TVA-ului la importul de utilaje de producție pentru agenții economici care nu sunt plătitori de TVA. Acest lucru constituie un impediment pentru dezvoltarea afacerilor mici și micro, sunt de părere reprezentanții comunității de afaceri din Moldova.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, femeile antreprenoare, în special micile producătoare locale și femeile proprietare de afaceri din mediul rural, mai frecvent gestionează întreprinderi micro – în proporție de 79,4%. O mare parte dintre acestea sunt agenți economici neplătitori de TVA.

Politica fiscală și vamală pentru anul 2023 conține un șir de măsuri pentru stimularea dezvoltării economice. Nu și un mecanism de stimulare a investițiilor în tehnologie și echipamente de producție.

În acest context, este necesar să fie identificat un mecanism lucrativ cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale la importul livrărilor efectuate pe teritoriul țării a activelor materiale pe termen lung, utilizate la fabricarea produselor, prestarea serviciilor și/sau la executarea lucrărilor destinate includerii în capitalul statutar (social) și ulterior transpus în regulamentul, care ar determina modul de aplicare a facilităților fiscale pentru agenții economici neplătitori de TVA.

La ședința Grupului de Lucru au fost discutate și provocările curente ale micului business ca nevoia de instrumente accesibile de creditare pentru întreprinderile micro, mici și mijlocii, în special în perioade de criză, precum și dezvoltarea unor programe de suport al afacerilor micro și mici conduse de femei, inclusiv în agricultură, care să permită achiziționarea utilajelor și echipamentelor de producție de înaltă performanță. Totodată, în cadrul întâlnirii, a fost menționată necesitatea creării unei baze de date a companiilor care au primit sprijin financiar din diverse programe guvernamentale și din partea donatorilor pentru a evita dubla finanțare a proiectelor investiționale.

În aceeași ordine de idei, a fost menționat faptul că lipsește o lege de reglementare a activităților economice de meșteșugărit și artizanat, precum și a producătorilor casnici, care, sunt în mare parte femei din spațiile rurale și care reprezintă un potențial economic nevalorificat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #TVA #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liderul Platformei DA, Dinu Plângău, a criticat dur situația din sectorul energetic al Republicii Moldova, acuzând autoritățile de incompetență, corupție și lipsă de soluții pentru criza actuală. Într-o postare publică, Plângău a calificat acțiunile guvernului drept un „sabotaj” împotriva intereselor naționale, menționând că responsabilitatea revine direct unor oficiali precum ministrul Energiei, Victor Parlicov, și premierul Dorin Recean.

„Am consumat cel mai scump gaz din istorie timp de doi ani, iar iarna aceasta ne prinde fără soluții concrete pentru asigurarea măcar a unui minim de gaz. Dacă Parlicov ar fi avut pic de obraz, și-ar fi dat demisia demult, împreună cu Recean,” a declarat Plângău.

El a subliniat că Blocul „Împreună” a propus deja soluții concrete, inclusiv un proiect de lege și un mecanism pentru compensații, însă guvernul actual preferă să depindă de ajutorul extern, ceea ce, în opinia liderului Platformei DA, „este o iritare a demnității noastre naționale.”

Plângău a mai afirmat că anumite decizii din sectorul energetic au fost luate în interesul unor grupuri restrânse, sugerând că ar exista oficiali care au beneficiat financiar de pe urma acestei crize. „Războiul hibrid poate acoperi orice act de corupție și incompetență, dar moldovenii vor fi cei care plătesc prețul,” a avertizat el.

În prezent, prețul metanului pela hubul gazier TTF depășește 500 de dolari per mia de metri cubi, iar în rezultat ANRE a aprobat majorarea tarifelor cu peste 30%, la 16,74 lei metrul cub.