Insula care agită spiritele între francezi și britanici. Cum a stricat Brexitul o prietenie de durată între pescari

01 Nov. 2021, 17:48
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Nov. 2021, 17:48 // Actual //  MD Bani

O dispută încrâncenată se poartă în Canalul Mânecii, între Marea Britanie şi Franţa. Subiectul conflictului? Peştele. Tradiţional, francezii aveau acces liber la zonele de pescuit de aici. Dar după Brexit, s-au înfuriat când au aflat că trebuie să solicite licenţe speciale pentru a putea pescui în continuare. Mare parte a nemulţumirilor sunt legate de Insula Jersey. Aparţine Coroanei britanice, dar e situată la doar 20 de kilometri de coasta Normandiei. Laurent Navet trăiește aici și la fel ca mulţi alţii, şi el se teme că lucrurile s-ar putea înrăutăţi, iar asta i-ar afecta viața de zi cu zi, scrie money.ro.

E ora 5:00 dimineața. Pescarul francez Laurent Navet se pregătește să iasă în larg. De peste 20 de ani pescuiește în largul Jersey, una dintre insulele din Canalul Mânecii. El spune că totul ar fi fost grozav, dacă nu ar fi fost Brexitul.

„Pescuiesc în special homar. Dacă nu mai pot intra în apele britanice, voi pierde cel puțin 70% din venituri”, spune Laurent Navet.

Una dintre cele două bărci pe care le deține nu mai poate intra în apele britanice, care se extind până la câțiva kilometri de țărmul francez. A fost șocat când a aflat acest lucru.

„Nu am avut niciodată probleme înainte. Nu știm de ce s-a schimbat totul de la o zi la alta. Nu există niciun motiv întemeiat. Poate vor să își protejeze resursele din Jersey, dar ei nu pescuiesc mult. Noi pescuim acolo de zeci de ani. Nu am avut niciodată probleme. Și nu înțelegem ce s-a întâmplat”, spune Laurent Navet.

Strângerea de mână, înlocuită cu proceduri birocratice complicate

Franța obișnuia să negocieze direct cu cei din Jersey, care are un statut special în relația cu Marea Britanie. Pescarii de pe ambele țărmuri se cunosc personal, așa că stabileau totul printr-o strângere de mână. Acum, după Brexit, totul e mai complicat. Pescarii francezi trebuie să solicite o licență oficială pentru navele lor, iar Asociația Pescarilor spune că este o procedură birocratică și care consumă mult timp.

„Ei trimit informațiile la Paris, care apoi ajung la Bruxelles pentru aprobare. Apoi sunt trimise la Londra, apoi la Jersey, care trebuie să aprobe licențele încă o dată”, explică Lucile Aumont, oficial al Asociației Pescarilor din Normandia.

Procedura nu a funcționat pentru Laurent Navet. Deci nu mai poate pescui aici.

„Suntem în largul Jersey. Sunt o mulțime de stânci și pietre acolo. Acolo găsești homari”, arată pescarul.

E locul în care obișnuia să pescuiască cu vechiul său vas. Dar acum trebuie să întoarcă din drum ambarcațiunea cea nouă. Proprietarii pot obține licență pentru bărcile lor doar dacă pot dovedi că le-au folosit deja pentru a pescui aici și înainte de Brexit. Laurent Navet și-a cumpărat a doua barcă prea târziu. Nu se aștepta la o astfel de măsură.

Dar chiar și celor care au bărci mai vechi le este greu să furnizeze dovezile necesare. Traseele ambarcațiunilor mici nu sunt înregistrate automat, așa că e greu să obții documente.

Sfârșitul unei vechi prietenii
Momentan, administrația locală din Jersey a respins peste 70 de cereri, într-un limbaj birocratic.

„Suntem pregătiți și sper că săptămâna viitoare vom putea continua dialogul, astfel încât fiecare ambarcațiune din Uniunea Europeană care îndeplinește criteriile acordului comercial și de cooperare, și care vrea să intre în apele Jersey, să primească licența corespunzătoare”, declară Ian Gorst, „ministrul” pentru relații externe din Jersey

Cu alte cuvinte, fără documentele solicitate, nu se va acorda licență. Localnicii din Granville nu pot să creadă că vechea relație de prietenie s-a sfârșit.

„Nu este corect. Peștii nu stau într-un singur loc. Uneori sunt aici, alteori acolo. Marea ne aparține tuturor celor de aici, din Europa. Nu este corect că englezii au decis să-și însușească acest drept și creează un precedent periculos”, spune un pescar francez.

„Dacă pescarii noștri ar fi negociat cu pescarii din Jersey, am fi ajuns deja la un acord. Dar cu Brexitul și cu Uniunea Europeană, nimeni nu vrea să cedeze”, arată o localnică.

Un panou de electricitate ar putea provoca următorul conflict

Un mic panou de electricitate ar putea provoca următorul conflict. Alimentează Jersey cu electricitate de pe țărmul francez. Guvernul francez a amenințat că va întrerupe furnizarea de energie electrică dacă unele bărci de pescuit nu obțin licența.

Laurent Navet crede că astfel de amenințări vor înrăutăți lucrurile. El dorește o soluție pragmatică pentru a-și putea salva afacerea din care trăiește. E dezamăgit de captura de azi.

„Doar 15 kilograme pentru azi. Ar fi trebuit să fie 50. Nu voi putea continua așa”, se gândește bărbatul.

El, unul, ar prefera să uite de Brexit și să reînvie vechea prietenie cu Jersey.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.