18 afaceri vor beneficia de Grant în valoare de până la 200 de mii de lei. ODIMM susține digitalizarea IMM-urilor

Organizația pentru Dezvoltarea Afacerilor Mici și Mijlocii (ODIMM) anunță că 18 afaceri vor beneficia de Grant în valoare de până la 200 de mii de lei fiecare pentru digitalizare. Companiile au fost selectate în cadrul celui de-al treilea Concurs de proiecte investiționale depuse de companiile din Republica Moldova

ODIMM continuă implementarea mecanismelor de sprijin privind transformarea digitală a ÎMM, care vor minimiza efectele crizei pandemice actuale și vor deveni principala resursă salvatoare în ulterioarele situații de criză. Astăzi, 01 noiembrie 2021, Comitetul extern de supraveghere a Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM a făcut totalurile celui de-al treilea Concurs de proiecte investiționale depuse de companiile din Republica Moldova pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale.

Astfel, 18 afaceri vor beneficia de Grant în valoare de până la 200 de mii de lei fiecare, în suma totală de circa 3,3 milioane lei . Banii vor fi alocați din fondurile Uniunii Europene (2,8 milioane lei) și bugetul de stat (513 mii lei) Implementarea proiectelor investiționale vor genera investiții în economie de circa 7,2 milioane lei și vor crea 137 locuri de muncă. Până în prezent, prin intermediul acestui instrument de suport, 293 de companii autohtone au fost susținute financiar prin Granturi și Business Vouchere.

Andrei Cușcă, președintele Comitetului, șef de direcție politici și reglementări în domeniul societății informaționale și economiei digitale din cadrul Ministerului Economiei, a evidențiat importanța transformării digitale a afacerilor pentru asigurarea rezilienței la criza pandemică. „Apreciem interesul continuu al antreprenorilor pentru modernizarea proceselor de producție, a capacității de inovare și a strategiilor de marketing. Suntem convinși că utilizarea tehnologiilor informaționale și a celor digitale vor spori în mod semnificativ competitivitatea companiilor atât pe piața internă, cât și externă”.

Despre importanța digitalizării și transformării a menționat și Iulia Costin, director general ODIMM. Ea spune că organizația încurajează utilizarea noilor tehnologii și instruirea antreprenorilor în acest sens.

„Prin susținerea digitalizării ÎMM, ODIMM și-a propus să stimuleze utilizarea noilor tehnologii digitale de-a lungul întregului proces de gestiune a afacerii, să instruiască antreprenorii în domeniul utilizării tehnologiilor informaționale, inclusiv implementarea platformelor de comerț electronic („e-Commerce”) și să ofere acces nelimitat la educație antreprenorială gratuită în mediul digital”.

Din totalul celor 18 companii aprobate spre finanțare, circa 17% sunt din domeniul prestări servicii, 33% – industria prelucrătoare, 39% – agricultură, 6% – practică activități în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicații, 5% – construcții. În același timp, o treime (33%) din numărul total de companii sunt localizate în regiunea de Nord a țării, 39% – în Centru, iar 28% – în regiunea de Sud și UTA Găgăuzia.

Amintim faptul că lansarea Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM a avut loc în luna iunie 2020. Timp de 1,6 ani, prin intermediul acestui mecanism de susținere, peste 800 de antreprenori și-au evaluat nivelul de digitalizare a afacerilor, iar peste 600 au participat la sesiunile de instruire, dintre care 293 de companii au fost susținute financiar prin Granturi și Business Vouchere.

Pe viitor, pentru asigurarea unui acces continuu la resurse financiare și educaționale necesare pentru implementarea tehnologiilor digitale, Ministerul Economiei în colaborare cu ODIMM au dezvoltat Programul de Transformare Digitală a ÎMM, care urmează a fi aprobat de către Guvern până la sfârșitul anului 2021.

Instrumentul de susținere privind digitalizarea ÎMM este finanțat din bugetul de stat, suplinit din fondurile Uniunii Europene și GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernului Germaniei, fiind implementat de către ODIMM în parteneriat cu GoOnline al Asociației COR, Programul Startup Moldova dezvoltat de proiectul TEKWILL, cu susținerea USAID, Suedia și UK aid.

#grant #odimm #digitalizare #IMM #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.