Insulele din Grecia unde îți poți petrece vacanța. Peisajele superbe și bucătăria tradițională, principalele atracții

08 Mai 2023, 08:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
08 Mai 2023, 08:13 // Actual //  Lupu Eduard

Mulți moldoveni aleg să își petreacă concediile din timpul verii în Grecia, iar printre cele mai cunoscute destinații sunt insulele Santorini și Mykonos. Nu multe persoane că mai există și alte insule unde este mult mai liniște, iar plajele și peisajele sunt la fel de frumoase.

Foarte mulți turiști aleg să își petreacă vacanțele în Grecia, iar printre cele mai căutate destinații sunt insulele Santorini și Mykonos. Cele două sunt foarte aglomerate în timpul sezonului estival, iar cei care își doresc liniște nu vor avea parte de ea. Moldovenii care aleg să meargă în Grecia trebuie să știe că mai sunt cel puțin 10 insule cu plaje la fel de frumoase și mult mai liniștite.

Prima dintre ele este Naxos, care se află în Marea Egee de Sud și este cunoscută pentru plajele ei frumoase. Nu foarte mulți turiști aleg să vină aici, dar este destinația ideală pentru cei care își doresc o oază de liniște. În plus, pe insulă sunt unele dintre cele mai bune locuri de windsurfing din Grecia datorită condițiilor meteorologice. Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice este Muzeul Uleiului de Măsline Eggares.

O altă insulă care merită vizitată este Andros. Turiștii care vin în acest loc vor putea să se relaxeze pe cele mai frumoase plaje din Grecia și vor vedea unele dintre cele mai frumoase peisaje naturale. Destinația este ideală pentru amatorii de drumeții pentru că există o mulțime de trasee. De asemenea, pe insulă sunt tot felul de sate mici și restaurante cu mâncare foarte bună.

Cele mai frumoase insule din Grecia

Plajele de pe insula Syros nu sunt foarte aglomerate, ceea ce este perfect pentru cei care își doresc liniște. Syros este o insulă din Ciclade și are și câteva muzee în care este prezentată cultura regiunii. În plus, turiștii se pot bucura de restaurantele cu mâncare tradițională, de unde vor putea privi apusurile de soare din Marea Egee.

O destinație perfectă pentru iubitorii de excursii este insula Ikaria, unde turiștii vor putea explora una dintre cele mai sălbatice zone ale Greciei. În plus, aici se află una dintre cele mai cristaline și albastre ape, iar plajele sunt foarte liniștite. Insula Kythira este cunoscută ca fiind locul de naștere al zeiței Afrodita din mitologia greacă. Este una dintre cele mai frumoase insule și este renumită tot pentru apele albastre și limpezi.

Una dintre cele mai mari insule din Grecia este Evia, care este cunoscută și sub denumirea de Eubea. În ciuda mărimii ei, nu este una dintre cele mai aglomerate insule. În această zonă se află o mulțime de magazine și restaurante, unde turiștii pot încerca preparatele tradiționale. În plus, există monumente care descriu istoria și cultura Greciei.

Unde îți poți petrece vacanța în Grecia

Folegandros este o mică insulă din Grecia, dar este destinația perfectă pentru cei care își doresc liniște. Insula este renumită pentru casele albe din această zonă. Plajele izolate de pe această insulă îți vor da oportunitatea de a admira peisaje minunate. Leros este o altă insulă unde te poți bucura de liniște și plze frumoase. Turiștii pot vedea aici cele mai pitorești peisaje din Grecia.

O altă destinație potrivită pentru cei amatorii de plimbări pe plajă este insula Lesvos, din nordul Mării Egee. În această zonă se află destul de mule situri arheologice, care pot fi vizitate. În plus, bucătăria tradițională a atras an de an destul de mulți turiști din întreaga lume.

Insula Samothraky se află în nordul Mării Egee și este cunoscută pentru peisajele sale naturale. Cei care vin în această zonă vor putea face drumeții, în timpul cărora vor vedea piscine naturale sau lanțuri muntoase. Este destinația ideală pentru cei care sunt pasionați de excursii pentru că vor putea să observe în amănunt fauna și flora Greciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Iun. 2023, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Iun. 2023, 16:31 // Actual //  Lupu Eduard

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău