Inteligența artificială poate destabiliza Moldova dacă nu este guvernată inteligent - avertisment PNUD

Republica Moldova și-a menținut poziția 86 din 193 de țări și teritorii în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), cu o valoare de 0,785 în 2023, ceea ce o plasează în categoria „dezvoltare umană ridicată”. Totuși, ajustat pentru inegalități, IDU scade la 0,719, reflectând disparități persistente în accesul la sănătate, educație și trai decent, potrivit raportului Dezvoltarea Umană. Documentul subliniază urgența ca statele să adopte politici centrate pe oameni, pentru a se asigura că IA sprijină, și nu subminează, dezvoltarea umană.

„Moldova se află într-un punct de cotitură, unde deciziile politice de azi vor influența profund modul în care tehnologia va servi oamenii în viitor”, a declarat Daniela Gasparikova, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova. Aceasta a accentuat importanța investițiilor în competențe digitale, guvernanță etică și infrastructură, pentru a asigura o tranziție digitală echitabilă și incluzivă.

Raportul avertizează că, în lipsa unei guvernanțe proactive, IA poate conduce la excludere de pe piața muncii, date părtinitoare și concentrare periculoasă a puterii, ceea ce ar putea adânci inechitățile sociale deja existente. În schimb, dacă este corect gestionată, IA are potențialul de a amplifica abilitățile umane și de a accelera progresul în dezvoltarea durabilă.

Deși afectată în ultimii ani de războiul din Ucraina și criza energetică, Moldova a înregistrat o creștere a IDU cu 11,8% din 2005 încoace. Însă provocările rămân – în special cele legate de inegalitățile de gen, reflectate printr-un Indice al Inegalității de Gen (IIG) de 0,146, care plasează Moldova pe locul 42 din 172 de țări.

Raportul din 2025 este cel de-al doilea dintr-o trilogie dedicată incertitudinii globale, abordând anul acesta tema unui viitor digital comun, iar ediția din 2026 va explora aspirațiile umane în era Antropocenului.

În acest context, PNUD își reafirmă sprijinul pentru Moldova în procesul de transformare digitală, inclusiv prin consolidarea guvernanței datelor, formularea de politici incluzive și dezvoltarea capacităților instituționale pentru integrarea responsabilă a tehnologiilor emergente în serviciile publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#saracie #tehnologie #AI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.