INVESTIGAȚIE VIDEO: „Râurile vinului moldovenesc”. Cum se adaptează industria vinicolă la cerințele ecologice moderne?

Republica Moldova este recunoscută pentru vinurile sale, care au cucerit numeroase premii internaționale de-a lungul anilor, devenind un simbol al identității naționale. Industria vinicolă moldovenească produce peste 130 de mărci de vin, divin și spumant și include peste 130 de întreprinderi mici care se ocupă de producerea vinului, aproximativ 70 de fabrici care îmbuteliază vinul, 7 fabrici de spumant și 5 fabrici care produc divin. Afectează această producție ecologia țării noastre? Cum se adaptează industria vinicolă la cerințele ecologice moderne și ce măsuri sunt luate pentru a reduce poluarea?

Urmărește investigația realizată de jurnaliștii Grupului de presă REALITATEA, Traian Stoianov, Lilia Burakovschi și Sergiu Scobioală, producătorul RLIVE TV, pentru a vedea ce spun specialiștii în probleme de mediu, autoritățile locale și reprezentanții companiilor vinicole despre provocările și soluțiile implementate pentru protejarea resurselor de apă.

Reprezentanții Combinatului Cricova spun că, pe lângă problema financiară, există și o problemă cu amplasarea stației de pretratare a apei. Ei nu sunt împotriva îndeplinirii Regulamentului 950 (privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile urbane şi rurale) și chiar au început dezvoltarea tehnică a unei astfel de stații, dar sunt siguri că există și alte opțiuni.

Ecologiștii prognozează că, în viitorul destul de apropiat, apa potabilă va deveni cea mai scumpă resursă de pe planeta Pământ. Republica Moldova nu este bogată în resurse de apă, iar atitudinea noastră iresponsabilă față de natură, consumul necontrolat, lipsa unei supravegheri adecvate din partea organelor responsabile – demonstrează destul de clar că problema calității apei potabile în țara noastră nu este încă o prioritate.

#swedeninmoldova #EcoContact #MediuSănătos #CetățeniActivi #EcoActivism #JurnalismDeInvestigație #JurnalismComunitar #GreenJustice #JustițiaVerde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.