Ion Chicu - Portret de candidat

Președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, este un alt candidat care a intrat în cursa pentru prezidențiale. Politicianul s-a născut la 28 februarie 1972 în satul Pîrjolteni din raionul Călărași. Este căsătorit și are trei copii. Fostul premier vorbește limba română, rusă, engleză și franceza.

Între anii 1989 și 1994, Chicu și-a făcut studiile la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea Management. Cariera și-a pornit-o tot la ASEM, din 1994 și până în 1996, acolo unde a fost lector universitar. A trecut în anul 2005 în politica țării, fiind consilier al prim-ministrului Zinaida Greceanîi. A deținut și funcția de viceprim-ministru al finanțelor, membru al Consiliului de Administrație al Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar ulterior a revenit la Guvern. Din aprilie 2008 până la septembrie 2009 a fost consilier principal de stat al prim-ministrului Zinaida Greceanîi pe domeniile economic și relații externe. Din decembrie 2018 până în iunie 2019 a ocupat funcția de ministru al finanțelor, iar ulterior consilier prezidențial al lui Igor Dodon în domeniul finanțelor publice. La 14 noiembrie 2019, Chicu a fost învestit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. A demisionat la data de 23 decembrie 2020.

Câteva luni mai târziu, Ion Chicu creează Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM). Congresul de constituire a PDCM a avut loc la 14 aprilie 2021, iar în funcția de președinte al formațiunii fiind ales chiar el.

În declarația de avere și interese personale, depusă pentru anul 2023, Ion Chicu indică că a ridicat un salariu de puțin peste 42.000 lei de la „Cahulpan SA”, cea mai mare fabrică de pâine din sudul țării. De la PDCM, în 2023, Chicu a ridicat peste 35.000 de lei salariu. Familia Chicu a mai obținut cumulativ peste 150.000 de lei de la două companii. Este vorba de „SC Imunotehnomed” și „SRL Sono Med Expert”. Familia Chicu mai deține trei terenuri, unul dintre care a fost obținut în 1994 drept moștenire. Fostul premier deține cote părți dintr-un apartament, o casă și o vilă. Casa de locuit de 40 m.p. este o moștenire. Liderul PDCM, în declarația pe avere din 2023, a indicat că are un automobil de model Audi, achiziționat în același an, cu 430.000 lei. Candidatul indică și două donații, una de la Ion Iaconi în valoare de 30.000 lei, iar alta de 100.000 lei de la Ruslan Flocea.

Familia Chicu are datorii de 840.000 lei, după ce a contractat un credit la „Moldindconbank SA”, dar și de la o persoană fizică, a cărui nume nu a fost indicat.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#candidatul PDCM #alegeri prezidentiale #Ion Chicu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.