Japonia îşi va acoperi necesarul de gaze naturale, înainte de a ajuta Europa

Japonia se va asigura că propriile sale necesităţi energetice sunt îndeplinite, înainte de a ajuta Europa cu livrări de gaze naturale lichefiate, în eventualitatea unui conflict între Rusia şi Ucraina, a declarat joi ministrul nipon al Comerţului, Koichi Hagiuda, transmite Bloomberg, citat de economica.net.

Aceste declaraţii vin într-un context în care există temeri că aliaţii europeni ar putea să se confrunte cu o criză energetică, dacă Rusia va invada Ucraina, un scenariu care a fost dezminţit în repetate rânduri de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Cu toate acestea, mai multe surse citate de Bloomberg susţin că administraţia Biden, precum şi guvernele europene au solicitat Japoniei şi altor state din Asia să redirecţioneze spre Europa o parte din livrările lor de gaze lichefiate.

„Japonia este un importator de energie şi o ţară cu puţine resurse. Prognozele arată o iarnă foarte rece în acest an, aşa că trebuie să ne asigurăm că propriile noastre necesităţi energetice sunt îndeplinite. Ulterior, Japonia va analiza ce poate face pentru a ajuta comunitatea internaţională”, a spus Koichi Hagiuda, la o conferinţă de presă organizată vineri la Tokyo.

Tensiunile geopolitice din Ucraina reprezintă o nouă problemă pentru Europa, care de mai multe luni se confruntă cu o problemă în aprovizionarea cu gaze. Preţurile sport la gaze lichefiate au atins valori record în ultimele luni, în condiţiile în care companiile de utilităţi din Asia şi Europa concurează între ele pentru aceleaşi cargouri încărcate cu gaze lichefiate provenite de la exportatori precum SUA şi Qatar.

Spre deosebire de petrol, Japonia nu are stocuri naţionale de gaze naturale, a declarat la rândul său Hirokazu Matsuno, secretarul general al Guvernului nipon, adăugând că Executivul de la Tokyo este conştient de faptul că firmele nipone de electricitate şi gaze au stocuri pentru aproximativ două-trei săptămâni.

Cu toate acestea, unii importatori japonezi de gaze lichefiate au început deja să redirecţioneze spre Europa o parte din excedentul de care dispun, având în vedere preţurile mai atractive pe care le pot obţine în Europa. Companiile nipone şi-au făcut stocuri de gaze lichefiate înainte de venirea iernii, în ideea de a evita o posibilă lipsă, şi acum pot să vândă o parte din excedent.

Rusia asigură aproximativ 40% din necesarul de gaze naturale al UE. Zilele trecute, Qatarul, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze lichefiate, a informat că nu va putea acoperi de unul singur nevoile energetice ale Uniunii Europene, în cazul unui deficit al aprovizionării blocului comunitar cu gaze din Rusia.

#LNG #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.