România, pe locul trei în topul celor mai mari producători de petrol din UE, în 2022

Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), potrivit datelor Eurostat.

Conform acestor date, producţia de ţiţei a UE a continuat să scadă în 2022, în pofida unei creşteri semnificative a preţurilor la petrol, ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina. Producţia de petrol a UE a coborât în 2022 la un minim istoric de 16,3 milioane de tone, cu 7,4% mai puţin decât în 2021.

Luând în vedere un orizont mai lung de timp, producţia de ţiţei a UE este în scădere începând din 2004, când a atins un vârf de 41,8 milioane de tone, ceea ce înseamnă că producţia din 2022 a fost mai mică cu 61% comparativ cu maximumul istoric din 2004.

În 2022 comparativ cu 2021, producţia de petrol a scăzut şi în primii trei producători: Italia (minus 8%), Danemarca (minus 2%) şi România (minus 6%).

Potrivit Eurostat, dependenţa UE de importurile de petrol şi produse petroliere a atins un nou maxim istoric de 97,7% în 2022, după ce în 2021 această dependenţă a înregistrat un declin semnificativ până la 91,6%.

În 2022, importurile totale de ţiţei brut ale UE s-au cifrat la 479,6 milioane de tone, o creştere considerabilă cu 7,4 puncte procentuale comparativ cu 2021, când aceste importuri au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 31 de ani. Cele mai multe importuri au venit din Rusia (88,4 milioane de tone), Norvegia (54,1 milioane de tone), SUA (48,3 milioane de tone), Irak (37,2 milioane de tone) şi Kazahstan (36,6 milioane de tone).

Tot în 2022, rafinăriile din UE au produs 544,3 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, în creştere cu 4,5% comparativ cu 2021. Cei mai mari producători de produse petroliere au fost: Germania (99,9 milioane de tone echivalent petrol), Italia (74,6 milioane de tone echivalent petrol), Spania (63,4 milioane de tone echivalent petrol) şi Ţările de Jos (59,6 milioane de tone echivalent petrol). Urmează, în ordine, Franţa, Grecia, Belgia, Polonia, Suedia şi România, cu o producţie mai mică de 20 de milioane de tone echivalent petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#producator #petrol #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.