Jeff Bezos a ales un nou CEO pentru Earth Fund. Sarcina lui va fi să cheltuie 10 miliarde de dolari până în 2030

Jeff Bezos a anunțat marți că a ales un CEO pentru a-și supraveghea proiectul de filantropie în domeniul schimbărilor climatice în valoare de 10 miliarde de dolari, Earth Fund.

„Suntem încântați să anunțăm că dr. Andrew Steer a fost de acord să conducă Bezos Earth Fund în calitate de președinte și CEO”, a declarat Bezos într-o postare pe Instagram marți.

Steer a fost CEO la organizația globală de cercetare a World Resources Institute (WRI) în ultimii opt ani, scrie Business Insider.

„Mă simt incredibil de norocos să mă alătur Fondului Pământ Bezos în calitate de CEO al acestuia, unde mă voi concentra pe stimularea schimbărilor sistemice pentru abordarea crizelor climatice și naturale, cu accent pe oameni. Prea multe dintre cele mai creative inițiative suferă din cauza lipsei de finanțare , gestionarea riscurilor sau parteneriatele corecte. Aici va fi util Fondul Pământ „, a spus Steer într-o declarație pe site-ul WRI.

„Fondul Pământ va investi în oameni de știință, ONG-uri, activiști și sectorul privat pentru a contribui la stimularea noilor tehnologii, investiții, schimbări de politici și comportament. Vom accentua justiția socială, deoarece schimbările climatice rănesc în mod disproporționat comunitățile sărace și marginalizate”, a adăugat el în un tweet.

Steers a spus că obiectivul lui Bezos este să cheltuiască 10 miliarde de dolari până în 2030.

Bezos a anunțat în februarie anul curent că va demisiona din funcția de CEO al Amazon, unde va prelua rolul de președinte executiv care consumă mai puțin timp. Bezos a spus că o parte din raționamentul său pentru renunțarea la slujba sa de CEO Amazon a fost să se concentreze asupra inițiativelor sale filantropice, inclusiv Fondul Pământ – precum și The Washington Post (pe care îl deține) și compania sa de explorare spațială Blue Origin.

#bani #CEO #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina și Uniunea Europeană au convenit asupra unui nou cadru de comerț agricol, după expirarea regimului temporar care a eliminat, timp de peste doi ani, taxele vamale și cotele pentru produsele agricole ucrainene. Noul acord încearcă să reconcilieze sprijinul pentru economia Ucrainei cu nemulțumirile crescânde ale fermierilor din mai multe state membre ale UE, care s-au plâns de impactul importurilor masive și ieftine din est.

Comisia Europeană a anunțat că noul regim nu mai permite acces nelimitat pe piața europeană, dar extinde semnificativ cotele la produse sensibile, cum ar fi zahărul, carnea de pasăre, ouăle, grâul, porumbul și mierea – față de cele prevăzute anterior în Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Totodată, unele produse precum lactatele, ciupercile și sucurile vor beneficia de liberalizare totală. Acordul include și o clauză de protecție care permite UE sau Ucrainei să restricționeze importurile dacă acestea provoacă dezechilibre majore pe piață.

Ucraina s-a angajat să-și alinieze standardele agricole la normele UE până în 2028, inclusiv în domenii precum bunăstarea animalelor și utilizarea pesticidelor. În schimb, a obținut păstrarea, în mare parte, a volumului comerțului actual, potrivit negociatorului Taras Kačka, care a declarat că este „o afacere foarte bună”.

Bruxellesul a obținut și concesii importante: Kievul a acceptat să crească semnificativ cotele pentru importurile europene de carne de porc, carne de pasăre și zahăr și să reducă sau să elimine taxe pentru alte produse. Potrivit Comisiei Europene, această deschidere va aduce beneficii fermierilor europeni, în special celor din statele vecine cu Ucraina.

Acordul vine după luni de tensiuni. Fermierii din țări precum Polonia, Slovacia și Franța au organizat proteste masive împotriva avalanșei de produse agricole ucrainene. Mai multe state au adoptat măsuri unilaterale de restricționare a importurilor, iar Bruxellesul a fost forțat să reintroducă controale temporare. Deși accesul Ucrainei pe piața UE va fi mai restricționat decât în perioada 2022–2024, noul acord păstrează o deschidere semnificativă, cu accent pe echilibru și adaptare progresivă la normele europene.