SUA se descurcă cel mai bine cu vaccinarea. UE rămâne în urmă de 3 ori

Europa a fost dur criticată de Organizația Mondială a Sănătății pentru ritmul lent de vaccinare împotriva COVID-19. Aceata rămâne rămâne cu mult în urmă în cursa de administrare a vaccinului, potrivit unui bilanț publicat de AFP.

Potrivit surselor, americanii se descurcă de trei ori mai bine decât Uniunea Europeană, cu cele 27 de state membre.

În timp ce 11,7% din populația UE este la primă doză de vaccin, procentul în cazul SUA se ridică la 30%, scrie AGERPRES.

Doar 5% dintre cetățenii UE au fost vaccinați cu a doua doză de vaccin, față de 15,9% din populația aflată de cealaltă parte a Atlanticului.

Deși unele țări mai mici din UE, cum ar fi Malta, se descurcă bine, administrând zilnic o doză la mai mult de 1% din populație, rata în cele mai mari patru economii ale blocului – Germania, Franța, Spania și Italia – este de trei ori mai lentă.

În aceste patru țări a fost vaccinată aproape 12% din populație, ceea ce reprezintă aproximativ media din UE.

Și Marea Britanie, care nu mai face parte din UE, ocupă o poziție importantă în clasament, inoculând parțial 45,5% din populație, urmată de Malta (32,3%), Ungaria (21,4%) și Serbia (21,3%).

Alte țări europene, în principal în fostul bloc de Est, progresează mult mai lent, cum ar fi statele membre ale UE Bulgaria (5,4%) și Letonia (6,1%), dar și Ucraina (0,6%), Republica Moldova (1%), Muntenegru (3,1%) și Albania (4,1%), care nu sunt state membre.

#Europa #vaccinare #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.