Jocuri de culise la operațiunea anticorupție de la aeroport! Se urmărește a fi soc din cărți Igor Talmazan

Sorin Stati, fost angajat MoldAtsa a explicat dedesubturile operațiunii CNA de la Aeroportul Chișinău, din data de 1 aprilie, în care sunt vizați mai mulți angajați vamali, printre care și copii a trei deputați. Este vorba de Diana Cazacu, Radu Mudreac și Gheorghe Brașovschi

„Acum doi ani Diana Cazacu, fiica deputatei PAS Victoria Cazacu, fiind angajata la SIS în secția care se ocupa cu filarea și alte măsuri speciale de investigație, a depus un denunț la PCCOCS pe faptul hărțuirii sexuale înfăptuite de către Vitalie OJOG, șeful pe atunci al Direcției Generale Contrainformații (contra-spionaj). În rezultat, dosarul a fost mușamalizat, iar Diana Cazacu a fost impusă să se concedieze”, scrie Sorin Stati, într-un mesaj pe Facebook.

Potrivit lui, Acum, Vitalie Oojog, fiind șeful Direcției Economice, având competența de a monitoriza activitatea Serviciului Vamal, împreună cu colegul său de facultate de la Academia FSB, Alexandru Savca, actualul vice-director CNA, ambii fiind discipolii lui Artur Gumeniuc, generalul SIS al lui Igor DODON și membri fideli ai echipei acestuia, au reușit să se răzbune pe fosta denunțătoare.

Stati afirmă că așa numita operațiune ar fi fost coordonată cu președintele parlamentului Igor Grosu, scopul final fiind înlăturarea de la conducerea Serviciului Vamal al șefului actual Igor Talmazan și plasarea în această funcție a unei persoane docile, care să asigure înfăptuirea schemelor de proporții, sub monitorizarea sefilor corupti de la SIS, care au realizat aceasta activitate si sub conducerea lui Gumeniuc și Dodon.

„Vitalie Ojog, pe atunci șeful Direcției Generale Contrainformații (contra-spionaj), este unul din puținii colaboratori ai Serviciului de Informație și Securitate care a absolvit Academia FSB din Moscova și nu doar câteva luni de cursuri, ci întreaga perioadă de cinci ani de studii superioare, care răspândea intens informația că este șeful contra-spionajului la PAS, motivând că are susținere serioasă din partea unor persoane importante din cadrul SRI, fiind de fapt discipolul lui Artur Gumeniuc, persoana de încredere a lui Dodon, răsplătită cu gradul de general”, mai scrie fostul angajat MoldAtsa.

Stati afirmă că nu îi ia apărarea Dianei Cazacu, care fiind fosta angajată SIS cu experiență în filare, urma sa fie mult mai prudentă la executarea indicațiilor șefilor săi de la Vamă, și „nu-l apar nici pe Talmazan care în opinia mea este un bludnic și un incompetent, doar relatez faptele despre luptele interne din secta PAS, înfăptuite de clanurile rivale care se bat pentru a controla Vama, mai bine zis schemele profitabile puse pe rol încă din timpurile lui Vlad Plahotniuc și Dodon, care nu au fost stopate și documentate în perioada “vremurilor bune”, conchide fostul angajat MoldAtsa.

BANI.MD i-a contactat pe toți cei vizați, însă până la publicarea știrii nici unul dintre ei nu au răspuns pentru a veni cu o reacție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#coruptie #Aeroport #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.