Jonglerii economice! Inflația „s-a topit” în februarie datorită subvențiilor la energie care au tras în jos cifrele

În luna februarie 2025, inflația din Republica Moldova a înregistrat o scădere neașteptată, coborând de la 9,1% în ianuarie la 8,6%, în ciuda așteptărilor ca aceasta să depășească pragul de 10%. Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, această reducere nu este rezultatul unei schimbări naturale a pieței, ci al unei intervenții strategice a guvernului, susținute de Uniunea Europeană.

În timp ce prețurile majorității produselor au continuat să crească, un factor-cheie a avut un impact decisiv asupra scăderii inflației: reducerea costului energiei electrice cu 15,4%. Această ieftinire nu a fost determinată de o scădere a tarifelor impuse de furnizori, ci de o decizie a guvernului din 26 februarie, prin care a fost introdusă o compensație directă pentru consumatorii casnici.

Măsura guvernamentală, finanțată cu sprijinul Uniunii Europene, a vizat subvenționarea consumului de până la 110 kW, reducând astfel prețul real plătit de gospodării la 1,84 lei/kWh, comparativ cu tarifele standard de 4,10 lei și 4,68 lei/kWh aplicate de furnizori. Biroul Național de Statistică a luat în calcul acest sprijin în metodologiile sale, ceea ce a influențat direct datele privind inflația.

Deși mulți consumatori nu au observat imediat această reducere în facturile lor, metodologia statistică impune luarea în considerare a măsurilor guvernamentale în momentul adoptării, și nu doar atunci când efectele devin vizibile în gospodării. Astfel, compensațiile pentru energie au tras în jos inflația cu aproximativ un punct procentual, demonstrând că prin intervenții financiare bine direcționate, guvernul poate influența evoluția prețurilor și impactul economic asupra populației.

Totuși, rămâne întrebarea cât de sustenabilă este această strategie. Dacă măsura nu va fi prelungită sau dacă alte prețuri vor crește mai rapid, inflația ar putea reveni pe un trend ascendent în lunile următoare.

Economistul Veaceslav Ioniță sugerează că liberalizarea pieței asigurărilor și optimizarea costurilor polițelor RCA și Carte Verde ar putea reprezenta o altă metodă de reducere a inflației, prin eliminarea barierelor artificiale și ajustarea prețurilor din acest sector.

În concluzie, paradoxul lunii februarie este explicat: deși inflația părea pregătită să crească din nou, o decizie guvernamentală a reușit să inverseze temporar acest trend, oferind un respiro consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #preturi #inflație #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră