Jonglerii economice! Inflația „s-a topit” în februarie datorită subvențiilor la energie care au tras în jos cifrele

În luna februarie 2025, inflația din Republica Moldova a înregistrat o scădere neașteptată, coborând de la 9,1% în ianuarie la 8,6%, în ciuda așteptărilor ca aceasta să depășească pragul de 10%. Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, această reducere nu este rezultatul unei schimbări naturale a pieței, ci al unei intervenții strategice a guvernului, susținute de Uniunea Europeană.

În timp ce prețurile majorității produselor au continuat să crească, un factor-cheie a avut un impact decisiv asupra scăderii inflației: reducerea costului energiei electrice cu 15,4%. Această ieftinire nu a fost determinată de o scădere a tarifelor impuse de furnizori, ci de o decizie a guvernului din 26 februarie, prin care a fost introdusă o compensație directă pentru consumatorii casnici.

Măsura guvernamentală, finanțată cu sprijinul Uniunii Europene, a vizat subvenționarea consumului de până la 110 kW, reducând astfel prețul real plătit de gospodării la 1,84 lei/kWh, comparativ cu tarifele standard de 4,10 lei și 4,68 lei/kWh aplicate de furnizori. Biroul Național de Statistică a luat în calcul acest sprijin în metodologiile sale, ceea ce a influențat direct datele privind inflația.

Deși mulți consumatori nu au observat imediat această reducere în facturile lor, metodologia statistică impune luarea în considerare a măsurilor guvernamentale în momentul adoptării, și nu doar atunci când efectele devin vizibile în gospodării. Astfel, compensațiile pentru energie au tras în jos inflația cu aproximativ un punct procentual, demonstrând că prin intervenții financiare bine direcționate, guvernul poate influența evoluția prețurilor și impactul economic asupra populației.

Totuși, rămâne întrebarea cât de sustenabilă este această strategie. Dacă măsura nu va fi prelungită sau dacă alte prețuri vor crește mai rapid, inflația ar putea reveni pe un trend ascendent în lunile următoare.

Economistul Veaceslav Ioniță sugerează că liberalizarea pieței asigurărilor și optimizarea costurilor polițelor RCA și Carte Verde ar putea reprezenta o altă metodă de reducere a inflației, prin eliminarea barierelor artificiale și ajustarea prețurilor din acest sector.

În concluzie, paradoxul lunii februarie este explicat: deși inflația părea pregătită să crească din nou, o decizie guvernamentală a reușit să inverseze temporar acest trend, oferind un respiro consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #preturi #inflație #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.