Jonglerii economice! Inflația „s-a topit” în februarie datorită subvențiilor la energie care au tras în jos cifrele

În luna februarie 2025, inflația din Republica Moldova a înregistrat o scădere neașteptată, coborând de la 9,1% în ianuarie la 8,6%, în ciuda așteptărilor ca aceasta să depășească pragul de 10%. Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, această reducere nu este rezultatul unei schimbări naturale a pieței, ci al unei intervenții strategice a guvernului, susținute de Uniunea Europeană.

În timp ce prețurile majorității produselor au continuat să crească, un factor-cheie a avut un impact decisiv asupra scăderii inflației: reducerea costului energiei electrice cu 15,4%. Această ieftinire nu a fost determinată de o scădere a tarifelor impuse de furnizori, ci de o decizie a guvernului din 26 februarie, prin care a fost introdusă o compensație directă pentru consumatorii casnici.

Măsura guvernamentală, finanțată cu sprijinul Uniunii Europene, a vizat subvenționarea consumului de până la 110 kW, reducând astfel prețul real plătit de gospodării la 1,84 lei/kWh, comparativ cu tarifele standard de 4,10 lei și 4,68 lei/kWh aplicate de furnizori. Biroul Național de Statistică a luat în calcul acest sprijin în metodologiile sale, ceea ce a influențat direct datele privind inflația.

Deși mulți consumatori nu au observat imediat această reducere în facturile lor, metodologia statistică impune luarea în considerare a măsurilor guvernamentale în momentul adoptării, și nu doar atunci când efectele devin vizibile în gospodării. Astfel, compensațiile pentru energie au tras în jos inflația cu aproximativ un punct procentual, demonstrând că prin intervenții financiare bine direcționate, guvernul poate influența evoluția prețurilor și impactul economic asupra populației.

Totuși, rămâne întrebarea cât de sustenabilă este această strategie. Dacă măsura nu va fi prelungită sau dacă alte prețuri vor crește mai rapid, inflația ar putea reveni pe un trend ascendent în lunile următoare.

Economistul Veaceslav Ioniță sugerează că liberalizarea pieței asigurărilor și optimizarea costurilor polițelor RCA și Carte Verde ar putea reprezenta o altă metodă de reducere a inflației, prin eliminarea barierelor artificiale și ajustarea prețurilor din acest sector.

În concluzie, paradoxul lunii februarie este explicat: deși inflația părea pregătită să crească din nou, o decizie guvernamentală a reușit să inverseze temporar acest trend, oferind un respiro consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpire #preturi #inflație #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cancelarul german Friedrich Merz solicită Comisiei Europene să slăbească interdicția privind vânzarea mașinilor noi cu motoare pe combustie internă (benzină și motorină) după anul 2035 – una dintre cele mai importante politici ale Pactului Verde European. Liderul german avertizează că industria auto a țării, aflată deja sub presiune, riscă să fie grav afectată dacă regulile nu sunt relaxate.

Decizia UE, care prevede eliminarea treptată a automobilelor cu motoare termice și înlocuirea lor cu vehicule electrice sau pe hidrogen, urmărește reducerea cererii de combustibili fosili. Potrivit estimărilor S&P Global Energy CERA, cererea de benzină în Europa ar urma să scadă de la 2,4 milioane barili/zi în 2025 la 915.000 barili/zi în 2050, iar cererea de motorină ar putea înregistra un declin de 60% în aceeași perioadă.

Cu toate acestea, critici ai politicii susțin că măsura pune o povară disproporționată asupra producătorilor europeni, deja sub presiunea competiției cu industria auto chineză și a costurilor în creștere.

După luni de opoziție, Merz a anunțat că formațiunea sa – CDU – a obținut sprijinul social-democraților (SPD) în demersul de a promova reformarea interdicției. Într-o intervenție la televiziunea DRM News, el a confirmat că îi va trimite o scrisoare Ursulei von der Leyen, cerând oficial revizuirea deciziei.

Cancelarul susține că obiectivele climatice ale UE trebuie atinse „într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic” și că producătorilor ar trebui să li se permită să continue producția de hibride și după 2035.

„Aceasta este o decizie crucială pentru viitorul Europei ca centru al industriei auto”, a declarat Merz.

Vicecancelarul și ministrul finanțelor, social-democratul Lars Klingbeil, a confirmat sprijinul politic, subliniind necesitatea flexibilității: „Viitorul este electric, dar trebuie să fim deschiși și altor tehnologii”.

Lipsa de claritate politică a determinat producătorii auto europeni să reducă ritmul investițiilor în producția de vehicule electrice. În Marea Britanie, presiunea publică a dus deja la amânarea termenelor privind interzicerea motoarelor pe combustie, iar schimbările politice din SUA, sub președintele Donald Trump, au afectat prognozele globale ale cererii de petrol.

Analiza S&P Global Mobility indică faptul că un scenariu de relaxare este deja luat în calcul drept „variantă de bază”, anticipând că UE ar putea modifica regulile la revizuirea oficială din 10 decembrie.

Grupul „Transport & Environment”, o organizație europeană pentru energie curată, avertizează că orice relaxare va afecta atractivitatea Europei pentru investiții. Deja, europenii au anunțat investiții în vehicule electrice de doar 70 miliarde euro, comparativ cu 97 miliarde euro în America de Nord.

În prezent, potrivit Asociației Europene a Producătorilor Auto, mașinile electrice reprezintă 16,4% din piața europeană, hibridele 34,6%, iar hibridele plug-in 9,1%. Producătorii sunt reticenți să accelereze producția în absența certitudinii politice.

„Orice slăbire a țintelor va reduce și mai mult atractivitatea Europei ca destinație de investiții”, a avertizat organizația.