Jupuitorii de nurci din Grecia, pe marginea prăpastiei. Sancțiunile UE împotriva Rusiei le-au erodat businessul

Industria de blănuri din Grecia este puternic afectată de crizele provocate de pandemie şi de sancţiunile UE împotriva Rusiei, potrivit Reuters.

Timp de zeci de ani, atelierul lui Antonis Disios a răsunat de sunetul maşinilor de cusut care făceau haine de blană pentru cumpărătorii săi ruşi. În martie, sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană din cauza războiului din Ucraina au închis afacerea peste noapte.

Întreprinderilor de blănuri din oraşul Kastoria li s-a interzis să exporte în Rusia, principala piaţă pentru industria de profil din Grecia. Neavând o piaţă internă, Disios şi-a trimis acasă cei 23 de lucrători, iar depozitele sale s-au umplut cu sute de haine nevândute.

„Acest oraş trece prin ce e mai rău. Suntem disperaţi”, a spus Disios.

Fabricantul cere UE să intervină.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia şi să le vândă ei înşişi”, a mai spus Disios.

Kastoria este inima unei industrii a blănurilor vechi de secole în Grecia. Este ultimul centru de producţie de blănuri rămas în Europa, iar Grecia este una dintre puţinele ţări din UE care încă mai permite creşterea animalelor, în ciuda presiunilor exercitate de grupurile pentru drepturile animalelor din ţară şi din străinătate.

În condiţiile în care un număr tot mai mare de case de modă, precum Gucci şi Prada, s-au angajat să nu mai folosească blănuri adevărate în viitor, activiştii spun că sancţiunile împotriva Rusiei ar putea contribui la accelerarea declinului unei industrii pe care o numesc „falimentară din punct de vedere moral”.

„Ruşii au fost în mod tradiţional mari cumpărători. Războiul a oprit în mod evident acest lucru, ceea ce este o veste extrem de bună”, a declarat Mark Glover, un purtător de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliţie de peste 50 de grupuri de protecţie a animalelor din întreaga lume.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blanuri #Grecia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.