Jupuitorii de nurci din Grecia, pe marginea prăpastiei. Sancțiunile UE împotriva Rusiei le-au erodat businessul

Industria de blănuri din Grecia este puternic afectată de crizele provocate de pandemie şi de sancţiunile UE împotriva Rusiei, potrivit Reuters.

Timp de zeci de ani, atelierul lui Antonis Disios a răsunat de sunetul maşinilor de cusut care făceau haine de blană pentru cumpărătorii săi ruşi. În martie, sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană din cauza războiului din Ucraina au închis afacerea peste noapte.

Întreprinderilor de blănuri din oraşul Kastoria li s-a interzis să exporte în Rusia, principala piaţă pentru industria de profil din Grecia. Neavând o piaţă internă, Disios şi-a trimis acasă cei 23 de lucrători, iar depozitele sale s-au umplut cu sute de haine nevândute.

„Acest oraş trece prin ce e mai rău. Suntem disperaţi”, a spus Disios.

Fabricantul cere UE să intervină.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia şi să le vândă ei înşişi”, a mai spus Disios.

Kastoria este inima unei industrii a blănurilor vechi de secole în Grecia. Este ultimul centru de producţie de blănuri rămas în Europa, iar Grecia este una dintre puţinele ţări din UE care încă mai permite creşterea animalelor, în ciuda presiunilor exercitate de grupurile pentru drepturile animalelor din ţară şi din străinătate.

În condiţiile în care un număr tot mai mare de case de modă, precum Gucci şi Prada, s-au angajat să nu mai folosească blănuri adevărate în viitor, activiştii spun că sancţiunile împotriva Rusiei ar putea contribui la accelerarea declinului unei industrii pe care o numesc „falimentară din punct de vedere moral”.

„Ruşii au fost în mod tradiţional mari cumpărători. Războiul a oprit în mod evident acest lucru, ceea ce este o veste extrem de bună”, a declarat Mark Glover, un purtător de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliţie de peste 50 de grupuri de protecţie a animalelor din întreaga lume.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blanuri #Grecia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova s-au redus în trimestrul III 2025 cu 2,9% față de perioada anterioară și au totalizat 463,75 milioane de dolari SUA, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei în Balanța de plăți. Volumul acestora a reprezentat 7,6% din Produsul Intern Brut.

Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților, care s-au redus cu 24,21 milioane de dolari. În același timp, transferurile personale și transferurile de capital între gospodăriile populației au înregistrat creșteri de 5,56 milioane de dolari și, respectiv, 4,78 milioane de dolari.

Atât intrările, cât și ieșirile de remiteri personale au avut ca principală destinație și proveniență Uniunea Europeană. Remiterile provenite din UE s-au majorat cu 2,6% față de trimestrul precedent și au constituit 62,7% din total. În schimb, remiterile din CSI s-au diminuat de 4,6 ori, având o pondere de doar 1,8%. Intrările din alte țări au crescut cu 5,8% și au reprezentat 35,4% din total.

Pe de altă parte, remiterile personale plătite nerezidenților au crescut cu 10% în trimestrul III 2025. Majorarea a fost alimentată de sporirea transferurilor de capital între gospodăriile populației, cu 11,20 milioane de dolari, și a transferurilor personale, cu 3,47 milioane de dolari, în timp ce remunerarea netă a salariaților a scăzut ușor, cu 0,70 milioane de dolari.

Ieșirile de remiteri către Uniunea Europeană au avansat cu 23,7% și au concentrat 69,3% din totalul plăților. Transferurile către alte țări au crescut cu 20,7%, cu o pondere de 26,8%, în timp ce ieșirile către CSI s-au redus de 3,2 ori, coborând la 3,9% din total.