Jupuitorii de nurci din Grecia, pe marginea prăpastiei. Sancțiunile UE împotriva Rusiei le-au erodat businessul

Industria de blănuri din Grecia este puternic afectată de crizele provocate de pandemie şi de sancţiunile UE împotriva Rusiei, potrivit Reuters.

Timp de zeci de ani, atelierul lui Antonis Disios a răsunat de sunetul maşinilor de cusut care făceau haine de blană pentru cumpărătorii săi ruşi. În martie, sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană din cauza războiului din Ucraina au închis afacerea peste noapte.

Întreprinderilor de blănuri din oraşul Kastoria li s-a interzis să exporte în Rusia, principala piaţă pentru industria de profil din Grecia. Neavând o piaţă internă, Disios şi-a trimis acasă cei 23 de lucrători, iar depozitele sale s-au umplut cu sute de haine nevândute.

„Acest oraş trece prin ce e mai rău. Suntem disperaţi”, a spus Disios.

Fabricantul cere UE să intervină.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia şi să le vândă ei înşişi”, a mai spus Disios.

Kastoria este inima unei industrii a blănurilor vechi de secole în Grecia. Este ultimul centru de producţie de blănuri rămas în Europa, iar Grecia este una dintre puţinele ţări din UE care încă mai permite creşterea animalelor, în ciuda presiunilor exercitate de grupurile pentru drepturile animalelor din ţară şi din străinătate.

În condiţiile în care un număr tot mai mare de case de modă, precum Gucci şi Prada, s-au angajat să nu mai folosească blănuri adevărate în viitor, activiştii spun că sancţiunile împotriva Rusiei ar putea contribui la accelerarea declinului unei industrii pe care o numesc „falimentară din punct de vedere moral”.

„Ruşii au fost în mod tradiţional mari cumpărători. Războiul a oprit în mod evident acest lucru, ceea ce este o veste extrem de bună”, a declarat Mark Glover, un purtător de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliţie de peste 50 de grupuri de protecţie a animalelor din întreaga lume.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#blanuri #Grecia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.