Jupuitorii de nurci din Grecia, pe marginea prăpastiei. Sancțiunile UE împotriva Rusiei le-au erodat businessul

18 Iul. 2022, 14:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2022, 14:24 // Actual //  bani.md

Industria de blănuri din Grecia este puternic afectată de crizele provocate de pandemie şi de sancţiunile UE împotriva Rusiei, potrivit Reuters.

Timp de zeci de ani, atelierul lui Antonis Disios a răsunat de sunetul maşinilor de cusut care făceau haine de blană pentru cumpărătorii săi ruşi. În martie, sancţiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană din cauza războiului din Ucraina au închis afacerea peste noapte.

Întreprinderilor de blănuri din oraşul Kastoria li s-a interzis să exporte în Rusia, principala piaţă pentru industria de profil din Grecia. Neavând o piaţă internă, Disios şi-a trimis acasă cei 23 de lucrători, iar depozitele sale s-au umplut cu sute de haine nevândute.

„Acest oraş trece prin ce e mai rău. Suntem disperaţi”, a spus Disios.

Fabricantul cere UE să intervină.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia şi să le vândă ei înşişi”, a mai spus Disios.

Kastoria este inima unei industrii a blănurilor vechi de secole în Grecia. Este ultimul centru de producţie de blănuri rămas în Europa, iar Grecia este una dintre puţinele ţări din UE care încă mai permite creşterea animalelor, în ciuda presiunilor exercitate de grupurile pentru drepturile animalelor din ţară şi din străinătate.

În condiţiile în care un număr tot mai mare de case de modă, precum Gucci şi Prada, s-au angajat să nu mai folosească blănuri adevărate în viitor, activiştii spun că sancţiunile împotriva Rusiei ar putea contribui la accelerarea declinului unei industrii pe care o numesc „falimentară din punct de vedere moral”.

„Ruşii au fost în mod tradiţional mari cumpărători. Războiul a oprit în mod evident acest lucru, ceea ce este o veste extrem de bună”, a declarat Mark Glover, un purtător de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliţie de peste 50 de grupuri de protecţie a animalelor din întreaga lume.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

31 Dec. 2025, 15:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Dec. 2025, 15:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII