Kazahstanul caută noi rute pentru exportul petrolului, după ce Rusia a suspendat un oleoduct-cheie

Qasym-Jomart Toqaev, președintele Kazahstanului, a făcut apel la diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol ale țării, după ce un tribunal rus a suspendat operațiunile unei importante conducte de export.

Afirmațiile lui Qasym-Jomart Toqaev evidențiază îngrijorările kazahilor cu privire la asigurarea exportului petrolului – o sursă majoră de venituri guvernamentale – pe piețele mondiale. De asemenea, subliniază și potențialele tensiuni între Kazahstan și Rusia, ale căror relații au devenit spinoase pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Ruta prioritară este cea transcaspică, care ocolește Rusia, a declarat, joi, președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev, la o întâlnire privind dezvoltarea potențialului de transport și tranzit. „Am spus celor de KazMunayGas (compania națională de petrol și gaze – TMT.) să elaboreze cea mai bună opțiune pentru implementarea acesteia, inclusiv posibilitatea de a atrage investitori din proiectul Tengiz”.

Tengiz este cel mai mare câmp petrolier din Kazahstan, care este deținut în proporție de 75% de corporațiile americane Chevron (50%) și ExxonMobil (25%). Un proiect de extindere a producției de 45,2 miliarde de dolari a fost lansat acum la Tengiz, care era programat să fie finalizat în 2023.

Ruta de transport internațional transcaspică trece prin China, Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. Membrii Asociației TMTM sunt 20 de companii, inclusiv administrații feroviare, porturi, companii de transport maritim și de logistică din opt țări.

În plus, guvernul, împreună cu fondul de stat Samruk-Kazyna, „ar trebui să ia măsuri pentru a crește capacitatea conductelor petroliere Atyrau-Kenkiyak și Kenkiyak-Kumkol”, precum și pentru a crește capacitatea porturilor din Marea Caspică, a spus Tokayev. . „Kazahstanul nu a fost niciodată o țară maritimă și, prin urmare, nu a folosit pe deplin posibilitățile de transport maritim. Acum este un alt moment”, a adăugat președintele.

Kazahstanul ocupă locul 11 în lume în ceea ce privește producția de petrol – 1,7 milioane de barili pe zi. 89% din acest volum este exportat, iar cea mai mare parte trece prin conducta care duce la Novorossiysk din Federația Rusă.

Pe 6 iulie, Consorțiul oleoductului caspic, printre ai cărui membri se numără giganții petrolieri americani Chevron și ExxonMobil precum și alte companii internaționale, a declarat că autorităților de reglementare ruse li s-a dat ordin să inspecteze instalațiile părții rusești a consorțiului.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kazhstan #petrol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.