Kebabul devine fast-foodul preferat al germanilor. A devansat cârnații

În Germania, ţară renumită pentru cârnaţii săi, majoritatea respondenţilor la un sondaj efectuat recent au declarat că preferă kebabul doner faţă de currywurst atunci când vine vorba de felul lor favorit de fast food, scrie Agerpres.

Potrivit sondajului, 45% dintre respondenții adulţi au optat pentru doner kebab atunci când au fost rugaţi să aleagă între currywurst şi doner kebab, arată rezultatele unui sondaj efectuat de institutul de cercetare YouGov.

Aproximativ 37% dintre respondenţi au declarat că preferă currywurst, un cârnat feliat (de obicei din carne de porc) acoperit cu un sos cu aromă de curry şi servit împreună cu cartofi prăjiţi.

De asemenea, 15% dintre respondenţi au spus că nu preferă niciunul din cele două feluri de mâncare care se comercializează la fiecare colţ de stradă din Germania.

Rezultatele sondajului arată că există un decalaj clar între generaţii cu privire la felul lor favorit de fast food, în condiţiile în care majoritatea celor cu vîrsta de peste 55 de ani preferă currywurst iar 57% dintre cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani preferă doner kebab.

Repartiţia pe sexe arată că femeile preferă doner kebab în raport cu currywurst, 47% faţă de 30%, în timp ce bărbaţii preferă în continuare currywurst dar diferenţa faţă de kebab este destul de mică (43% faţă de 42%).

Currywurst este o specialitate gastronomică berlineză – cârnat feliat acoperit cu pudră de curry şi ketchup – care are şi o zi naţională ce îi este dedicată. Dintre cele 1.500 de varietăţi de cârnaţi din Germania, currywurst este dintre cele mai deosebite, fiind servit adeseori pe o farfurie din carton alături de chipsuri.

Cu un consum anual estimat la peste 800 de milioane de cârnaţi, tonetele de currywurst sunt omniprezente în capitala Germaniei, iar printre cei mai înfocaţi admiratori ai acestui preparat gastronomic se află şi fostul cancelar german Gerhard Schroder.

Currywurst a devenit cunoscut la scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, când penuria de alimente a fost resimţită acut la Berlin, iar rezidenţii lucrau din greu pentru reconstruirea capitalei devastate de război.

O placă comemorativă marchează locul în care această delicatesă a fost inventată de Herta Heuwer în Berlinul de Vest, în 1949.

„Ideea ei a devenit o tradiţie şi o plăcere eternă!”, se afirmă în mesajul gravat pe acea placă.

#carnati #kebab #fast-food #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.