Mai multă transparență decizională la Ștefan Vodă: A fost prezentată inițiativa Consiliului Raional de Participare

Administrarea raionului Ștefan Vodă va fi mai transparentă, iar la adoptarea deciziilor vor participa reprezentanții ONG-urilor și ai sectorului privat. Și asta pentru că pe lângă Consiliul Raional Ștefan Vodă va fi instituit un Consiliu Raional de Participare (CRP).

„Transparența și participarea decizională e fundamentul unei societăți democratice, respectiv acest proiect va sprijini participarea oamenilor în procesul decizional, astfel aducând decidenților la nivel de raion o perspectivă cetățenească cu accent asupra celor mai vulnerabile grupuri”, a declarat Andrei Brighidin, director Dezvoltare, Monitorizare și Evaluare la Fundația Est-Europeană. „Vom spori interacțiunea dintre societatea civilă și decidenții la nivel de raion, astfel consolidând încrederea dintre guvernare și cei guvernați”, a specificat acesta.

Inițiativa de creare a Consiliului Raional de Participare a fost prezentată marți, 20 decembrie, în cadrul unei întruniri la Ștefan Vodă.

„Sunt destul de satisfăcut că sunt prezenți atâtea persoane care reprezintă multe ONG-uri din raion și sunt prezenți și angajații noștri din consiliu ca să asculte”, a mărturisit președintele raionului Ștefan Vodă, Vasile Maxim. „Întotdeauna vom fi receptivi și vom accepta aceste propuneri dacă ele vor fi într-adevăr concrete și lucrative”, a dat asigurări alesul local.

Potrivit Irinei Sandu, coordonatoare de proiecte la Fundația Est-Europeană, asemenea mecanisme sunt dezvoltate cu succes în trei raioane ale Republicii Moldova: Soroca, Căușeni și Cahul. În cadrul celei de-a doua etape a proiectului „Cetățeni activi. Comunități prospere – Faza II”, această practică va fi extinsă la Ștefan Vodă, Cimișlia și Florești.

„Din experiența celorlalte CRP-uri care au fost edificate în etapa precedentă la Cahul, Căușeni și Soroca putem spune cu certitudine că gradul de acceptare a propunerilor este direct proporțional cu lărgirea transparenței și participării”, precizează Andrei Brighidin.

„Și da, sunt situații când decidenții nu acceptă propunerile. E un proces firesc și în multe cazuri este justificat, din insuficiență de fonduri, resurse sau alte motive. Dar revenirea la problematică, dacă ea este importantă, tot face parte din funcțiile Consiliului Raional de Participare”, punctează Irina Sandu.

Vitalie Rusanovschi, administrator al A.O. Centrul de Dezvoltare Durabilă „Rural-21” din Ștefan Vodă, consideră că Consiliul Raional de Participare va fi util pentru mai multe categorii și segmente de populație din regiune și poate contribui „la niște decizii mai bune, la politici mai bune și la identificarea direcțiilor de acțiune a Consiliului Raional pentru satisfacerea necesităților oamenilor”.

„Trebuie ca populația să știe că este așa Consiliu de Participare și să participe mai mulți cetățeni”, susține Nicolae Năstase, reprezentant al A.O. „Mișcarea Ecologistă Ștefan Vodă”.

„Echipa e bună la noi. Din ea face parte ONG-uri și cei din sectorul privat, și care trebuie să vină cu propuneri pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și stării mediului ambiant”, a adăugat specialistul în ecologie.

Consiliul Raional de Participare urmează să fie creat instituțional ca parte a procesului decizional al Consiliului Raional Ștefan Vodă.

#Consiliu Raional de Participare #stefan voda #transparență #decizii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.