VIDEO Moment penibil pentru Erdogan, în ultima zi de campanie electorală: a adormit în timpul unui interviu live

28 Mai 2023, 06:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Mai 2023, 06:54 // Actual //  bani.md
Președintele turc, Recep Erdogan, a adormit în timp ce acorda un interviu FOTO captură video Twitter

Președintele turc, Recep Erdogan, a adormit în timp ce acorda un interviu.

Acesta era întrebat despre alegerile din 28 mai, al doilea tur de scrutin în care Ergodan încearcă să obțină un nou mandat de președinte, iar în acel moment, a închis ochii, potrivit voxnews.com.

Nu este prima dată când Erdogan adoarme și, deși s-a spus de mai multe ori că președintele este bolnav, acest lucru nu a fost confirmat oficial de către biroul de presă al președinției.

Erdogan s-a confruntat cu probleme de sănătate și pe parcursul campaniei electorale.

„Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a adormit pentru scurt timp în timpul unui interviu la televizor în direct”, se arată în postările de pe rețelele sociale.

Preşedintele turc în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan i-a îndemnat sâmbătă pe turci să iasă la vot, duminică, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în care-l înfruntă pe Kemal Kilicdaroglu, care le-a cerut alegătorilor să scoată Turcia din ”groapa întunecată” a celor 20 de ani ai regimului rivalului său, relatează Reuters.

Opoziţia a prezentat alegerile prezidenţiale şi legislative turce din această lună drept cea mai bună şansă de a-l îndepărta de la putere pe Erdogan şi de a anula schimbări profunde pe care aceta le-a operat în ţară, în contextul în care popularitatea i-a fost afectată de criza scumpirii traiului.

Cei doi candidaţi au încercat să atragă cei opt milioane de alegătoiri care nu s-au prezentat la urne în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Primul tur a avut loc la 14 mai, iar Erdogan a obţinut un avans în faţa lui Kilicdaroglu. Partidul lui Erdogan a obţinut atunci, în alegerile parlamentare, o majoritate.

Erdogan şi-a îndemnat sâmbătă susţinătorii, la un miting în cartierul Beykoz, la Istanbul, să iasă în număr mare la vot.

”Mergem la urne mâine? Votăm dimineaţa devreme? Nu vom pierde pe nimeni care a votat în primul tur”, a declarat el.

Mulţimea i-a răspuns entuziastă ”da”.

”Îi vom încuraja pe cei care nu au putut să (să voteze în primul tur). Vom termina treaba pe care am lăsat-o neterminată la 14 mai, printr-o majoritate zdrobitoare, sperând că mâine diferenţa va fi şi mai mare?”, a mai întrebat el.

Kemal Kilicdaroglu, susţinut de o alianţă de şase partide din opoziţie, a declarat, la rândul său, că oricine iubeşte Turcia trebuie să voteze.

”Dacă vrem cu adevărat, vom ieşi cu toţii din această groapă întunecată”, a scris el într-un mesaj postat pe Twitter.

”Mă adresez tuturor, indiferent ce opinii sau stil de viaţă au. Aceasta este ultima ieşire. Oricine îşi iubeşte ţara trebuie să se prezinte la urne!”, îndeamnă el.

Erdogan a obţinut 49,5% dintre voturile exprimate în primul tur, iar Kilicdaroglu 44.9%.

Erdogan a primit un impuls săptămâna aceasta, prin susţinerea lui Sinan Ogan, candidatul naţionaliştilor în primul tur, care a obţinut 5,2% dintre voturile exprimate.

Kilicdaroglu, preşedintele CHP, cel mai important partid de opoziţie din Turcia, a obţinut, la rândul său, susţinerea Partiduljui Victoria (antimigraţie).

O victorie a lui Erdogan ar consolida regimul celui care a transformat Turcia, prin remodelarea statului laic, fondat în urmă cu 100 de ani, să corespundă viziunii sale pioase, şi prin acapararea puterii, denunţată de criticii săi drept un marş către autocraţie.

Potrivit autorităţii electorale turce (YSK), prezenţa la urne în primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost de peste 87%, inclusiv diaspora.

Secţiile de votare se deschid duminică, la ora locală 8.00, şi se închid la ora locală 17.00 (şi ora României).

Peste 60 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la urne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!