Kozak fumează nervos! Gavrilița urgentează eforturile de interconexiune energetică cu România

11 Feb. 2022, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Feb. 2022, 16:42 // Actual //  bani.md

Prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliţa a pledat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul Nicoale Ciucă, pentru urgentarea eforturilor de interconexiune energetică.

Criza energetică globală care a afectat şi Republica Moldova a fost o nevoie în care s-au văzut prietenii. Suportul oferit de Uniunea Europeană, ţările membre ale UE şi, în mod special, România a fost esenţial pentru depăşirea momentelor celor mai critice prin care am trecut noi în luna octombrie. În contextul proiectelor energetice majore pe care le desfăşoară România, inclusiv pe dimensiunea extragerii şi stocării de gaze naturale, dar şi pe dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice, e nevoie de urgentarea eforturilor de interconexiune energetică”, a spus ea.

Natalia Gavriliţa a reamintit că în cursul zilei de vineri i-a înmânat premierului Ciucă certificatul privind executarea integrală a obligaţiilor contractuale asumate de Eurotransgaz prin contractul de vânzare – cumpărare la concursul investiţional al complexului patrimonial unic ‘Vestmoldtransgaz’, care reprezintă punctul final în construcţia gazoductului Iaşi – Chişinău.

Guvernul nostru, imediat de la învestire, a deblocat procesele legate de interconectarea prin linii electrice de înaltă tensiune şi aici am avut o colaborare foarte bună cu colegii din România”, a menţionat ea.

Premierul de la Chişinău a apreciat că o „semnificaţie aparte” în relaţiile bilaterale o reprezintă decizia de a construi un pod nou peste Prut. Ea a subliniat că este primul pod nou care va lega malurile Prutului după independenţă.

„E vorba de podul care va uni două localităţi cu acelaşi nume: Ungheni. E un pod care va aduce bunăstare oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului şi nu e vorba doar de combustibil şi timp economisit pentru călătorie, ci inclusiv de sentimentul de apropiere, care va genera noi oportunităţi de angajare, noi fluxuri de turişti şi consumatori şi noi afaceri, create atât în Ungheni, cât şi la Iaşi. Prin construcţia acestui pod, Iaşiul se apropie de Chişinău, iar Chişinăul se conectează direct cu reţeaua de autostrăzi europene”, a arătat ea.

Natalia Gavriliţa a salutat de asemenea aprobarea acordului privind fondul de 100 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României „urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

„Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

26 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Chișinău intră în sezonul de iarnă 2026–2027 cu o rețea de 61 de destinații directe din 30 de țări, operate de 25 de companii aeriene. De la marile capitale europene până la plajele exotice din Vietnam, Egipt și Emiratele Arabe Unite, pasagerii vor avea la dispoziție o ofertă diversificată de zboruri, în contextul în care traficul aerian din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri.

Potrivit programului anunțat de administrația aeroportului, odată cu trecerea la ora de iarnă, pasagerii vor putea călători direct spre orașe precum Amsterdam, Paris, Londra, Roma, Berlin, Viena, Praga, Barcelona, Lisabona, Copenhaga și Dublin. Printre destinațiile mai îndepărtate se numără Dubai, stațiunile egiptene Hurghada, Sharm el-Sheikh, Marsa Alam și El Alamein, dar și insula Phu Quoc din Vietnam.

Germania rămâne una dintre țările cu cele mai multe conexiuni aeriene directe din Chișinău. Programul include Berlin, Dortmund, Dresda, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, Memmingen, Nürnberg și Stuttgart. Pentru Frankfurt sunt disponibile două aeroporturi, Frankfurt Main și Frankfurt-Hahn.

O ofertă extinsă este disponibilă și pentru Italia, unde pasagerii pot zbura spre Bologna, Milano, Roma, Torino, Veneția și Verona. În cazul orașului Milano, cursele sunt operate prin aeroporturile Bergamo și Malpensa.

Pentru cei interesați de destinațiile turistice, sezonul de iarnă aduce conexiuni spre Alicante, Barcelona și Valencia, în Spania, dar și spre Antalya și Istanbul, în Turcia. Zborurile directe spre Istanbul sunt prevăzute atât pe aeroportul principal al orașului, cât și pe Sabiha Gökçen.

Rețeaua mai include destinații din Europa Centrală și de Est, precum Brașov, București, Varșovia, Wrocław, Bratislava, Budapesta, Sofia și Riga. Totodată, vor fi disponibile legături aeriene cu Tbilisi și Batumi, în Georgia, Baku, în Azerbaidjan, Erevan, în Armenia, și Tel Aviv, în Israel.

Extinderea și diversificarea rețelei de destinații vine pe fondul unei creșteri susținute a traficului de pasageri. Numai în luna septembrie 2026, Aeroportul Chișinău a deservit 761.886 de pasageri, cu 17,9% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Creșterea în termeni absoluți a constituit 115.927 de călători.

Mai mult, rezultatul a depășit cu 113.886 de pasageri estimările administrației aeroportuare, ceea ce înseamnă că prognoza lunară a fost realizată în proporție de 117,6%.

Antalya a fost cea mai solicitată destinație în septembrie, cu 119.366 de pasageri, reprezentând aproximativ 15,7% din traficul total. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu aproximativ 65.600 de pasageri, urmat de Tel Aviv, Londra și Sharm el-Sheikh.

Cele mai mari creșteri ale numărului de călători au fost înregistrate pe rutele spre Tel Aviv, cu 8.931 de pasageri suplimentari, Istanbul, cu 7.441, Erevan, cu 6.765, Paris, cu 6.186, și Atena, cu 5.890 de pasageri în plus față de septembrie 2025.

Destinațiile noi au atras, la rândul lor, 26.635 de pasageri, echivalentul a aproximativ 3,5% din traficul total al lunii. Printre cele mai populare s-au numărat Bratislava, Batumi, Sofia, Corfu, Rimini și Rodos.