”Kremlin Leaks”. Scurgere masivă de documente ale administrației Putin. Suma uriașă investită de ruși în propagandă

O nouă revelație zguduie scena politică internațională, pe măsură ce documente secrete de la Kremlin, cunoscute sub numele de „Kremlin Leaks”, au fost divulgate către site-ul eston Delfi. Aceste documente dezvăluie alocarea de către administrația lui Vladimir Putin a unui buget impresionant de un miliard de euro în scopul unui control ideologic al populației ruse și din teritoriile ucrainene anexate, în contextul realegerii lui Putin la 17 martie.

Conform informațiilor dezvăluite de „Kremlin Leaks”, bugetul alocat pentru alegerile prezidențiale, războiul informațional și supravegherea și integrarea „noilor regiuni rusești” însumează peste 1,1 miliarde de euro. Aceste documente oferă o privire detaliată asupra strategiilor elaborate de Kremlin pentru a influența fiecare cetățean rus și locuitorii teritoriilor anexate din Ucraina.

Un aspect semnificativ al acestor dezvăluiri este alocarea unei părți importante din buget, respectiv 631 de milioane de euro, pentru ceea ce administrația Putin numește „războiul informației”. Aceste fonduri sunt destinate în principal propagandei și cenzurii, cu obiectivul declarat de a controla fluxul de informații și de a manipula opinia publică.

Documentele dezvăluie că Vladimir Soloviev, cunoscut pentru diatribele sale violente împotriva Occidentului, a primit aproximativ 15 milioane de euro în 2023 și este promis că va primi dublu în 2024. De asemenea, investiții semnificative sunt direcționate către cinematografie, seriale și emisiuni TV pentru a susține propaganda de stat înaintea alegerilor prezidențiale.

Un alt aspect dezvăluit de „Kremlin Leaks” este efortul susținut al administrației Putin de a influența angajații organizațiilor din subordinea Ministerului Educației și Științelor, inclusiv profesorii și elevii, pentru a le crește nivelul de „alfabetizare sociopolitică” și pentru a asigura loialitatea față de regimul lui Putin.

Aceste dezvăluiri, care arată o strategie complexă și bine finanțată a Kremlinului pentru manipularea și controlul informațiilor și a populației, au stârnit îngrijorări la nivel internațional și ridică întrebări despre manipularea procesului democratic și respectarea drepturilor omului în Rusia și în teritoriile anexate din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mosocva #propaganda #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.