Kremlinul își trage cenușă la turta sa. Parlicov: Rușii sunt gata să ne dea gaz mai ieftin, dar vor un dialog politic

Atunci când partea moldovenească a spus că nu discută politic, ci strict pe contractul la gaz, partea rusă a încercat să demonstreze că nu poți discuta contractul la gaz fără politică. Și asta pentru că gazul este politică în relațiile Rusiei cu Europa și ei au încercat să aducă subiectele politice și la masa de negocieri cu Republica Moldova, a explicat expertul în energetică, Victor Parlicov în cadrul emisiunii „În Profunzime”.

Expertul susține că tot ce-i peste 70 USD este peste costurile Gazpromului de a livra gaz în Republica Moldova până la hotar. „Tot ce este mai sus este marja de manevră a concernului rus”.

Parlicov a vorbit despere actuala formulă de achiziție a gazului și a spus că pe formula spot, Federația Rusă poate jongla cu prețurile.

Formula spot poate fi mult mai ușor de manipulat de Gazprom decât prețul produselor petroliere. Or, dezavantajul nu e atât spotul cât impredictibilitatea prețurilor la gaz, care sunt în avantajul Rusiei”, a menționat Parlicov.

Expertul susține că Moscova este dispusă să ofere un discount al prețului la gazul livrat Republicii Moldova, dar sunt anumite condiții

Se dorește de partea rusă o intrare pe dialog politic. Ei sunt gata să cedeze la preț, deoarece au alte obiective mai importante – problema transnistreană, securitatea Republicii Moldova. Dar care sunt concesiunile înaintate nu vom afla atâta timp cât nu va exista un dialog. Asemenea negocieri nu ar fi o premieră pentru Federația Rusă. În 2008-2009 ucrainenii au obținut reducerea de 100 USD la gaz pentru staționarea trupelor în Crimeea, cu ce s-a terminat, am văzut în anul 2014”, a opinat Parlicov.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#contract. concesii #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.