Statul moldovean și-a luat țeapa secolului! Angajații din construcții lasă o gaură de 3 miliarde de lei la buget

07 Dec. 2023, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Dec. 2023, 12:32 // Actual //  bani.md

În prezent, industria construcțiilor din Republica Moldova se confruntă cu o creștere alarmantă a numărului de muncitori angajați informal, potrivit declarațiilor economistului Veaceslav Ioniță. Din cei 68,5 mii de lucrători în domeniul construcțiilor, doar 22,8 mii au contracte de muncă și salarii plătite oficial, semnalând astfel un nivel ridicat de angajare în economia informală.

Datele furnizate de economist arată că 43,5 mii de muncitori din construcții lucrează fără un contract de muncă și fără venituri declarate oficial, atingând astfel cota maximă din toți anii de când există această ramură în Moldova. De asemenea, 2,3 mii de persoane desfășoară activități similare în regiunea transnistreană.

Analiza lui Ioniță relevă că, în anul 1985, sectorul construcțiilor a atins apogeul cu 145,9 mii de persoane angajate. Ulterior, a urmat o perioadă de declin accentuat, numărul celor ocupați redusându-se de trei ori până la 52,6 mii persoane în anul 2000.

În regiunea transnistreană, până în 1995, numărul celor angajați în construcții reprezenta 17% din totalul pe țară, corespunzând cu proporția populației din acea regiune raportată la total. În prezent, după o scădere de zece ori a numărului de angajați în construcții, de la 25 mii în 1985 la 2,3 mii în acest an, ponderea celor din stânga Nistrului a scăzut până la 3,4% din totalul pe țară.

Pe malul drept al Nistrului, asistăm în prezent la o creștere ușoară a numărului de angajați în construcții, preponderent din sectorul informal. În perioada sovietică, pe malul drept al Nistrului, existau oficial 120 mii de angajați în construcții, iar în prezent numărul salariaților este de cinci ori mai mic, constituind doar 23,3 mii de persoane. Restul celor 43,4 mii de persoane activează în economia informală, fără contract de muncă, salariu oficial și fără achitarea taxelor sau impozitelor. În acest an, evaziunea fiscală a celor ocupați informal în construcții este estimată la 3 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.