La ce să fim atenți când vrem să luăm un credit? Cât ne costă și cum îl alegem. Ce este DAE

În dorința de a atrage clienți, instituțiile care vor să ne împrumute bani fac publicitate în care ne prezintă diferit costurile unui credit. Cu scopul de a informa publicul larg despre cât ne costă un credit, Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat o serie de infografice de educație financiară.

Astfel, BNM prezintă toate elementele dobânzii anuale efective (DAE) și cum alegem corect între ofertele de credit propuse.

Să presupunem că dorim să luăm un împrumut de 1 000 de lei pentru un an cu demararea rambursării din a doua lună. Cum alegem între
următoarele oferte:
1. Plată lunară de 100 lei (DAE = 42%)
2. Dobândă anuală de 10%, fără alte comisioane (DAE = 10,47%)
3. Dobândă de 0% cu comision lunar de administrare de 2% (DAE = 26,8%)

E firesc ca fiecare dintre noi să își dorească creditul al cărui cost total este cel mai mic pentru întreaga perioadă. Dar cum decidem atunci când ofertele sunt prezentate diferit…?

Ce este DAE?

Pentru a putea compara mai multe oferte de credit se utilizează calculul de Dobândă Anuală Efectivă (DAE). Acesta include toate plățile pe care le facem pentru un împrumut exprimat ca procent anual din valoarea creditului. În situația ipotetică prezentată mai sus, oferta a
doua ar avea cel mai mic DAE, fiind și cea mai convenabilă.

Așadar, pentru ca să nu ne rătăcim printre oferte și ca să nu scăpăm din vedere alte comisioane și taxe legate de împrumut, trebuie să ne uităm la DAE – cel mai eficient instrument pentru compararea produselor de la diferiți creditori.

De unde știm cât e DAE?

DAE este aplicabil la toate produsele de credit – credite de consum, împrumuturi nebancare, credite ipotecare, leasing sau carduri de credit. Legea îi obligă pe cei care fac publicitate la credite să includă DAE de fiecare dată când prezintă date referitor la costul total al creditului. Ba mai mult, înainte ca să semnăm contractul de împrumut creditorul este obligat să ne comunice care este DAE. Nu trebuie să confundăm DAE cu rata dobânzii, deoarece ele au roluri diferite în contextul creditelor bancare și împrumuturilor nebancare. Rata dobânzii este folosită la calcularea dobânzii în timp ce DAE este un indicator care exprimă în formă procentuală costul total al creditului/împrumutului.

Astfel, elementele DAE sunt: rata dobânzii, comisioane, taxe, asigurare, perioada de împrumut.

La ce să mai fim atenți?

Deoarece nivelul DAE afectează consumatorii de credite, este responsabilitatea noastră să solicităm această informație atunci când ea nu ne este comunicată, nu o găsim sau lipsește din contract. Mai mult ca atât, dacă considerăm că nu avem cunoștințele necesare de a alege cel mai bun credit, ar fi bine să apelăm la un prieten sau rudă care ne poate ajuta. Persoanele mai puțin familiarizate cu sistemul financiar cel mai ușor pot cădea în plasa unor credite prea scumpe sau care nu corespund necesităților. Trebuie să reținem că creditul cu cel mai mic DAE este produsul care ne costă cel mai puțin. Totodată, când comparăm ofertele, trebuie să alegem produse similare ca volum și perioadă de împrumut, în caz contrar, s-ar putea ca DAE să nu ne mai ajute.

Așadar, înainte de a solicita un credit, alege oferta cea mai convenabilă pentru tine. Acum că știi ce înseamnă DAE îți va fi mult mai ușor să înțelegi cât ne costă cu adevărat un credit.

#credt #cat ne costa #infografic #DAE #oferte #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina