La ce să fim atenți când vrem să luăm un credit? Cât ne costă și cum îl alegem. Ce este DAE

În dorința de a atrage clienți, instituțiile care vor să ne împrumute bani fac publicitate în care ne prezintă diferit costurile unui credit. Cu scopul de a informa publicul larg despre cât ne costă un credit, Banca Națională a Moldovei (BNM) a lansat o serie de infografice de educație financiară.

Astfel, BNM prezintă toate elementele dobânzii anuale efective (DAE) și cum alegem corect între ofertele de credit propuse.

Să presupunem că dorim să luăm un împrumut de 1 000 de lei pentru un an cu demararea rambursării din a doua lună. Cum alegem între
următoarele oferte:
1. Plată lunară de 100 lei (DAE = 42%)
2. Dobândă anuală de 10%, fără alte comisioane (DAE = 10,47%)
3. Dobândă de 0% cu comision lunar de administrare de 2% (DAE = 26,8%)

E firesc ca fiecare dintre noi să își dorească creditul al cărui cost total este cel mai mic pentru întreaga perioadă. Dar cum decidem atunci când ofertele sunt prezentate diferit…?

Ce este DAE?

Pentru a putea compara mai multe oferte de credit se utilizează calculul de Dobândă Anuală Efectivă (DAE). Acesta include toate plățile pe care le facem pentru un împrumut exprimat ca procent anual din valoarea creditului. În situația ipotetică prezentată mai sus, oferta a
doua ar avea cel mai mic DAE, fiind și cea mai convenabilă.

Așadar, pentru ca să nu ne rătăcim printre oferte și ca să nu scăpăm din vedere alte comisioane și taxe legate de împrumut, trebuie să ne uităm la DAE – cel mai eficient instrument pentru compararea produselor de la diferiți creditori.

De unde știm cât e DAE?

DAE este aplicabil la toate produsele de credit – credite de consum, împrumuturi nebancare, credite ipotecare, leasing sau carduri de credit. Legea îi obligă pe cei care fac publicitate la credite să includă DAE de fiecare dată când prezintă date referitor la costul total al creditului. Ba mai mult, înainte ca să semnăm contractul de împrumut creditorul este obligat să ne comunice care este DAE. Nu trebuie să confundăm DAE cu rata dobânzii, deoarece ele au roluri diferite în contextul creditelor bancare și împrumuturilor nebancare. Rata dobânzii este folosită la calcularea dobânzii în timp ce DAE este un indicator care exprimă în formă procentuală costul total al creditului/împrumutului.

Astfel, elementele DAE sunt: rata dobânzii, comisioane, taxe, asigurare, perioada de împrumut.

La ce să mai fim atenți?

Deoarece nivelul DAE afectează consumatorii de credite, este responsabilitatea noastră să solicităm această informație atunci când ea nu ne este comunicată, nu o găsim sau lipsește din contract. Mai mult ca atât, dacă considerăm că nu avem cunoștințele necesare de a alege cel mai bun credit, ar fi bine să apelăm la un prieten sau rudă care ne poate ajuta. Persoanele mai puțin familiarizate cu sistemul financiar cel mai ușor pot cădea în plasa unor credite prea scumpe sau care nu corespund necesităților. Trebuie să reținem că creditul cu cel mai mic DAE este produsul care ne costă cel mai puțin. Totodată, când comparăm ofertele, trebuie să alegem produse similare ca volum și perioadă de împrumut, în caz contrar, s-ar putea ca DAE să nu ne mai ajute.

Așadar, înainte de a solicita un credit, alege oferta cea mai convenabilă pentru tine. Acum că știi ce înseamnă DAE îți va fi mult mai ușor să înțelegi cât ne costă cu adevărat un credit.

#credt #cat ne costa #infografic #DAE #oferte #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.