Latifundiarul Plahotniuc! Afaceri de milioane cu terenurile din Capitală. Tentaculele ajung la Dodon

Pe un teren din preajma Autogării Nord Chișinău, denumit ”Grădina Moldovei”, care altă dată aparținea statului și unde erau sere în care se cultivau produse agricole pentru locuitorii orașului, astăzi se construiește încă un cartier rezidențial, se arată într-un material jurnaltv.md

Terenul de zece hectare a fost însă preluat de la stat de către oligarhul Vladimir Plahotniuc în 2007, pentru o sumă derizorie de 16,8 milioane de lei. Zece ani mai târziu, Plahotniuc a vândut același teren tot cu 16 milioane, doar că de… euro. Recent, compania ”Horus”, care a intrat în posesia terenului, a plasat un anunț pe rețelele de socializare în care îndeamnă cetățenii să vină pe strada Tudor Vladimirescu 1/8, pentru a face cunoștință cu ”cel mai grandios proiect imobiliar”.

Complexul imobiliar este construit nicăieri altundeva decât pe terenul obținut de Plahotniuc în 2007 pentru 16 milioane de lei. Plahotniuc a preluat cele zece hectare în perioada în care ministru al Economiei era Igor Dodon, iar șef al Agenției Proprietăți Publice, aflată atunci în subordinea Ministerului Economiei, era Igor Grigoriev, fost prieten apropiat al lui Dodon.

Tot în acea perioadă, Plahotniuc a mai obținut în schimbul unor sume derizorii active precum Hotelul Codru, Hotelul Național sau insulele din lacul ”La Izvor”. În 2010, Plahotniuc a devenit oficial posesor al terenului de la Autogara Nord după o tranzacție între ”Best Travel”, compania care privatizase terenul în 2008, și celebra ”Finpar Invest”, prin intermediul căreia oligarhul fugar își administra majoritatea activelor. În 2018, când ”Finpar Invest” și Plahotniuc erau deja pomeniți în raportul Kroll-2 drept beneficiari ai jafului din sistemul bancar, oligarhul a cedat cele zece hectare de teren companiei ”Real Concept Imobil”, înființată tot de ”Finpar Invest”.

”Real Concept Imobil”, în spatele căruia stă un offshore din Gribraltar, împarte ulterior lotul în două terenuri egale, cu o suprafață de 5,2 hectare fiecare. Ambele sunt cumpărate de către ”Exfactor Group”, pentru o sumă, potrivit surselor noastre, de 16,5 milioane de euro. La scurt timp, ”Exfactor Group” cedează unul dintre loturi către ”Horus”, companie care a și demarat în anul curent lucrările de construcție pe acest teren.

”Horus” este aceeași companie, a cărui director, Valentin Balan, este deja vizat într-un dosar penal privind reparația blocului Termoenergetic 1 al Termoelectrica. Controverse a stârnit și licitația privind blocul energetic 2, câștigată de consorțiul ”Horus-Silovîie Mașinî” ca unic participant. Licitația a fost însă anulată după ce a fost contestată de către compania ucraineană ”Harkov-Energoremont” și cea românească, ”Turbo Energy Power”, în condițiile în care ”Silovîe Mașinî” se află sub sancțiuni internaționale. ”Horus” a câștigat în luna iunie o nouă licitație la Termoelectrica, privind reparația blocului energetic 3. Și aceasta a fost contestată de către ”Turbo Energy Power”, dar mai târziu, ca urmare a unei oferte de negocieri directe ce a durat mai puțin de 24 de ore, ”Horus” a fost declarată câștigătoare.

Am solicitat informații suplimentare de la conducerea companiei ”Horus” privind achiziția terenului de pe strada Tudor Vladimirescu, dar până la ora editării știrii nu am primit răspunsuri la întrebările expediate.

#terenuri #Plahotniuc #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.