Latifundiarul Plahotniuc! Afaceri de milioane cu terenurile din Capitală. Tentaculele ajung la Dodon

14 Iul. 2022, 22:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 22:05 // Actual //  bani.md

Pe un teren din preajma Autogării Nord Chișinău, denumit ”Grădina Moldovei”, care altă dată aparținea statului și unde erau sere în care se cultivau produse agricole pentru locuitorii orașului, astăzi se construiește încă un cartier rezidențial, se arată într-un material jurnaltv.md

Terenul de zece hectare a fost însă preluat de la stat de către oligarhul Vladimir Plahotniuc în 2007, pentru o sumă derizorie de 16,8 milioane de lei. Zece ani mai târziu, Plahotniuc a vândut același teren tot cu 16 milioane, doar că de… euro. Recent, compania ”Horus”, care a intrat în posesia terenului, a plasat un anunț pe rețelele de socializare în care îndeamnă cetățenii să vină pe strada Tudor Vladimirescu 1/8, pentru a face cunoștință cu ”cel mai grandios proiect imobiliar”.

Complexul imobiliar este construit nicăieri altundeva decât pe terenul obținut de Plahotniuc în 2007 pentru 16 milioane de lei. Plahotniuc a preluat cele zece hectare în perioada în care ministru al Economiei era Igor Dodon, iar șef al Agenției Proprietăți Publice, aflată atunci în subordinea Ministerului Economiei, era Igor Grigoriev, fost prieten apropiat al lui Dodon.

Tot în acea perioadă, Plahotniuc a mai obținut în schimbul unor sume derizorii active precum Hotelul Codru, Hotelul Național sau insulele din lacul ”La Izvor”. În 2010, Plahotniuc a devenit oficial posesor al terenului de la Autogara Nord după o tranzacție între ”Best Travel”, compania care privatizase terenul în 2008, și celebra ”Finpar Invest”, prin intermediul căreia oligarhul fugar își administra majoritatea activelor. În 2018, când ”Finpar Invest” și Plahotniuc erau deja pomeniți în raportul Kroll-2 drept beneficiari ai jafului din sistemul bancar, oligarhul a cedat cele zece hectare de teren companiei ”Real Concept Imobil”, înființată tot de ”Finpar Invest”.

”Real Concept Imobil”, în spatele căruia stă un offshore din Gribraltar, împarte ulterior lotul în două terenuri egale, cu o suprafață de 5,2 hectare fiecare. Ambele sunt cumpărate de către ”Exfactor Group”, pentru o sumă, potrivit surselor noastre, de 16,5 milioane de euro. La scurt timp, ”Exfactor Group” cedează unul dintre loturi către ”Horus”, companie care a și demarat în anul curent lucrările de construcție pe acest teren.

”Horus” este aceeași companie, a cărui director, Valentin Balan, este deja vizat într-un dosar penal privind reparația blocului Termoenergetic 1 al Termoelectrica. Controverse a stârnit și licitația privind blocul energetic 2, câștigată de consorțiul ”Horus-Silovîie Mașinî” ca unic participant. Licitația a fost însă anulată după ce a fost contestată de către compania ucraineană ”Harkov-Energoremont” și cea românească, ”Turbo Energy Power”, în condițiile în care ”Silovîe Mașinî” se află sub sancțiuni internaționale. ”Horus” a câștigat în luna iunie o nouă licitație la Termoelectrica, privind reparația blocului energetic 3. Și aceasta a fost contestată de către ”Turbo Energy Power”, dar mai târziu, ca urmare a unei oferte de negocieri directe ce a durat mai puțin de 24 de ore, ”Horus” a fost declarată câștigătoare.

Am solicitat informații suplimentare de la conducerea companiei ”Horus” privind achiziția terenului de pe strada Tudor Vladimirescu, dar până la ora editării știrii nu am primit răspunsuri la întrebările expediate.

25 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.