Lecţii de jurnalism TV cu realizatoarea de talk-show-uri Valentina Ursu. Programul de Internship continuă la RLive TV

Tinerii participanţi în cadrul Programului de Internship în Jurnalism TV şi Online organizat de Rlive TV continuă instruirile şi învaţă meserie de la profesioniştii în domeniu. Aceştia au luat lecţii de jurnalism TV de la realizatoarea de talk-show-uri, jurnalista Valentina Ursu, moderatoarea emisiunii Realitatea te Priveşte, de la Rlive TV.

Lecţia a fost una interactivă, s-a desfăşurat în studiou, dar şi în redacţie, iar participantele au putut pune întrebări şi afla detalii din culisele realizării unei emisiuni televizate. Tinerele au fost îndemnate să se documenteze bine, să cunoască istoria şi realităţile sociale şi politice din ţara noastră, pentru a deveni buni jurnalişti în viitor.

„Tinerii jurnaliști au crescut și trăiesc într-o lume complet diferită față de începuturile presei libere din R.Moldova. Ei nu mai folosesc reportofoane sau echipamente care să le rupă spatele, așa cum a fost pe timpul când lucram eu la Teleradio Moldova. Cei care vin într-o instituție media sunt deja creatori de conținut, chiar dacă e vorba de contul personal de Facebook sau Instagram sau chiar clipuri pe YouTube. Avantajul este democratizarea modului în care tu poți să vorbești cu lumea, ceea ce este extraordinar. Dar mă întristez atunci când discut cu unii jurnaliști începători care vorbesc fără să știe despre ce vorbesc, de fapt. De la pronunții greșite, la interpretarea eronată a evenimentelor. Am cunoscut un grup de tinere pe care le-am încurajat să persevereze. Poate că cea mai importantă schimbare pe care o poate aduce „suflul nou” în presă e reprezentată de schimbarea temelor de interes. Să ne concentrăm mai mult pe subiecte sociale, pe poveștile oamenilor și să arătăm mai multă empatie. Vreau să cred că jurnaliștii tineri sunt mai sinceri în ceea ce privește credințele lor personale și orientările politice”, susţine jurnalista Valentina Ursu.

Programul este organizat de Rlive TV în parteneriat cu Direcția generală educație, tineret și sport și Centrul Municipal de Tineret Chișinău sub egida Primăriei municipiului Chișinău şi are drept scop familiarizarea tinerilor cu Jurnalismul TV şi Online, prin desfăşurarea instruirilor şi sesiunilor practice la care aceştia să înveţe să producă materiale jurnalistice de calitate.

#Valentina Ursu #internship #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.