Legea lui Marian, a plăților fără numerar, mina de aur a bancherilor și majorării economiei tenebre. Efect de bumerang

02 Feb. 2024, 15:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2024, 15:20 // Actual //  bani.md

Noua lege cu stabilirea limitelor pentru plățile în numerar, votată ieri, 1 februarie, în prima lectură, ar putea avea efect de bumerang. La modul practic, efectul ar fi unul de descurajare a plăților oficiale și stimularea plăților la negru și sporirea economiei tenebre.

Astfel, potrivit legii, în funcție de categoria în care se încadrează, de specificul și frecvența plăților, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 cumulativ lunar sau anual. În aceeași ordine de idei, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată. Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie. Proiectul prevede că notarii vor fi obligați să se asigure că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor autentifica contractul de vânzare-cumpărare. Și Agenția Servicii Publice va avea obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer atunci când înscrie transferul dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport, în caz contrar nu va înregistra în Registrul de stat dreptul de proprietate.

Economistul Iurie Rija susține că această lege, în primul rând lovește în pensionarii cu venituri mici de la țară care își vând producția agenților economici. „Or aceștia vor fi puși într-o situație dificilă ca să primească transferurile pe card. În localitățile rurale bancomate nu sunt, iar aceștia vor trebui să se deplaseze în cel mai apropiat centru raional. Ba mai mult, în condițiile în care aceștia nu pot opera cu cardurile bancare, vor fi puși în situația de a ruga pe cineva să-i ajute să scoată bani, ceea ce crește riscul de fraudă”.

Iurie Rija e de părere că, „efectul bumerang al legii ar putea duce la descurajarea plăților oficiale și, în schimb, la stimularea plăților la negru. Cetățenii și agenții economici ar putea căuta alternative pentru a evita limitările impuse”.

Potențialii investitori și antreprenorii ar putea fi descurajați de noile reguli, care aduc restricții asupra plăților și introduc obstacole suplimentare în desfășurarea afacerilor, potențial afectând creșterea economică. Totodată, companiile mari din agricultură ar putea întâmpina dificultăți în decontarea cu fermierii din zonele rurale, unde plățile în numerar sunt predominante. Acest aspect ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și producția de zootehnie și horticultură.

„Proiectul impune costuri adiționale pentru deschiderea conturilor și deplasările la filiale, afectând direct pătura săracă și vulnerabilă a societății. Agenții economici care lucrează oficial ar putea pierde potențiali furnizori din domeniul fitotehniei și zootehniei, deoarece unele persoane fizice preferă tranzacții neoficializate. Acest aspect ar putea amplifica concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea”, e de părere Iurie Rija.

Totodată, trecerea obligatorie a banilor prin bănci și plata de comisioane ar putea oferi băncilor un control crescut asupra activității antreprenoriale. Comisioanele implicate vor fi incluse în sinecostul produselor, afectând competitivitatea produselor autohtone.

Ion Cuhal, administratorul companiei Nova Nut e de părere că: „în sine este un proiect de lege benefic. Se va lupta cu economia tenebră, dar în același timp se vor pune foarte multe bariere pentru cei care lucrează legal, care fac achiziții de la țăranul de la sat. Noi cumpărăm de la persoane fizice miez de nucă cu o valoare de 3000 de lei. Zilnic la fabrică vin 50- 60 de oameni, semnăm un act de cumpărare și se rețin 6% în folosul statului. Respectiv toate impozitele sunt  achitate. Deci cum să fac achitarea prin virament în condițiile în care fac achiziții de 7-9 tone. În satul Sireți, de exemplu, nu există niciun bancomat. Or, limitarea la 100 de mii de lei a plaților cash, va duce la închiderea mai multor companii”.

Omul de afaceri afirmă că în cazul în care se luptă cu corupția pentru asta există documente contabile, act de predarea mărfii unde sunt toate datele despre cel care vinde.

„În cazul  în care apare această lege eu va trebui să închid afacerea, la fel va fi și soarta altor companii. Nu văd necesitatea să batem în cetățean și în companiile care achiziționează materia primă, ambalează și exportă. Această lege este mai degrabă în interesul băncilor, deoarece pentru fiecare tranzacție sunt aplicare comisioane. În cazul în care va fi votată va dispărea ramura de achiziție a materiei prime de la populație. Dacă legea va trece, va fi un dezastru pentru economii, nu se vor achita impozite. Companiile nu vor putea activa. Retribuțiile la buget vor lipsi, încasările din valută, pe care noi o aducem în țară, se vor reduce drastic”, a spus Cuhal.

În concluzie, în loc să descurajeze economia subterană, legea propusă ar putea avea efectul opus, sporind plățile la negru și menținând sau chiar amplificând prezența economiei tenebre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!