Legea lui Marian, a plăților fără numerar, mina de aur a bancherilor și majorării economiei tenebre. Efect de bumerang

02 Feb. 2024, 15:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2024, 15:20 // Actual //  bani.md

Noua lege cu stabilirea limitelor pentru plățile în numerar, votată ieri, 1 februarie, în prima lectură, ar putea avea efect de bumerang. La modul practic, efectul ar fi unul de descurajare a plăților oficiale și stimularea plăților la negru și sporirea economiei tenebre.

Astfel, potrivit legii, în funcție de categoria în care se încadrează, de specificul și frecvența plăților, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 cumulativ lunar sau anual. În aceeași ordine de idei, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată. Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie. Proiectul prevede că notarii vor fi obligați să se asigure că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor autentifica contractul de vânzare-cumpărare. Și Agenția Servicii Publice va avea obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer atunci când înscrie transferul dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport, în caz contrar nu va înregistra în Registrul de stat dreptul de proprietate.

Economistul Iurie Rija susține că această lege, în primul rând lovește în pensionarii cu venituri mici de la țară care își vând producția agenților economici. „Or aceștia vor fi puși într-o situație dificilă ca să primească transferurile pe card. În localitățile rurale bancomate nu sunt, iar aceștia vor trebui să se deplaseze în cel mai apropiat centru raional. Ba mai mult, în condițiile în care aceștia nu pot opera cu cardurile bancare, vor fi puși în situația de a ruga pe cineva să-i ajute să scoată bani, ceea ce crește riscul de fraudă”.

Iurie Rija e de părere că, „efectul bumerang al legii ar putea duce la descurajarea plăților oficiale și, în schimb, la stimularea plăților la negru. Cetățenii și agenții economici ar putea căuta alternative pentru a evita limitările impuse”.

Potențialii investitori și antreprenorii ar putea fi descurajați de noile reguli, care aduc restricții asupra plăților și introduc obstacole suplimentare în desfășurarea afacerilor, potențial afectând creșterea economică. Totodată, companiile mari din agricultură ar putea întâmpina dificultăți în decontarea cu fermierii din zonele rurale, unde plățile în numerar sunt predominante. Acest aspect ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și producția de zootehnie și horticultură.

„Proiectul impune costuri adiționale pentru deschiderea conturilor și deplasările la filiale, afectând direct pătura săracă și vulnerabilă a societății. Agenții economici care lucrează oficial ar putea pierde potențiali furnizori din domeniul fitotehniei și zootehniei, deoarece unele persoane fizice preferă tranzacții neoficializate. Acest aspect ar putea amplifica concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea”, e de părere Iurie Rija.

Totodată, trecerea obligatorie a banilor prin bănci și plata de comisioane ar putea oferi băncilor un control crescut asupra activității antreprenoriale. Comisioanele implicate vor fi incluse în sinecostul produselor, afectând competitivitatea produselor autohtone.

Ion Cuhal, administratorul companiei Nova Nut e de părere că: „în sine este un proiect de lege benefic. Se va lupta cu economia tenebră, dar în același timp se vor pune foarte multe bariere pentru cei care lucrează legal, care fac achiziții de la țăranul de la sat. Noi cumpărăm de la persoane fizice miez de nucă cu o valoare de 3000 de lei. Zilnic la fabrică vin 50- 60 de oameni, semnăm un act de cumpărare și se rețin 6% în folosul statului. Respectiv toate impozitele sunt  achitate. Deci cum să fac achitarea prin virament în condițiile în care fac achiziții de 7-9 tone. În satul Sireți, de exemplu, nu există niciun bancomat. Or, limitarea la 100 de mii de lei a plaților cash, va duce la închiderea mai multor companii”.

Omul de afaceri afirmă că în cazul în care se luptă cu corupția pentru asta există documente contabile, act de predarea mărfii unde sunt toate datele despre cel care vinde.

„În cazul  în care apare această lege eu va trebui să închid afacerea, la fel va fi și soarta altor companii. Nu văd necesitatea să batem în cetățean și în companiile care achiziționează materia primă, ambalează și exportă. Această lege este mai degrabă în interesul băncilor, deoarece pentru fiecare tranzacție sunt aplicare comisioane. În cazul în care va fi votată va dispărea ramura de achiziție a materiei prime de la populație. Dacă legea va trece, va fi un dezastru pentru economii, nu se vor achita impozite. Companiile nu vor putea activa. Retribuțiile la buget vor lipsi, încasările din valută, pe care noi o aducem în țară, se vor reduce drastic”, a spus Cuhal.

În concluzie, în loc să descurajeze economia subterană, legea propusă ar putea avea efectul opus, sporind plățile la negru și menținând sau chiar amplificând prezența economiei tenebre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!