Legea lui Marian, a plăților fără numerar, mina de aur a bancherilor și majorării economiei tenebre. Efect de bumerang

02 Feb. 2024, 15:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2024, 15:20 // Actual //  bani.md

Noua lege cu stabilirea limitelor pentru plățile în numerar, votată ieri, 1 februarie, în prima lectură, ar putea avea efect de bumerang. La modul practic, efectul ar fi unul de descurajare a plăților oficiale și stimularea plăților la negru și sporirea economiei tenebre.

Astfel, potrivit legii, în funcție de categoria în care se încadrează, de specificul și frecvența plăților, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 cumulativ lunar sau anual. În aceeași ordine de idei, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată. Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie. Proiectul prevede că notarii vor fi obligați să se asigure că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor autentifica contractul de vânzare-cumpărare. Și Agenția Servicii Publice va avea obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer atunci când înscrie transferul dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport, în caz contrar nu va înregistra în Registrul de stat dreptul de proprietate.

Economistul Iurie Rija susține că această lege, în primul rând lovește în pensionarii cu venituri mici de la țară care își vând producția agenților economici. „Or aceștia vor fi puși într-o situație dificilă ca să primească transferurile pe card. În localitățile rurale bancomate nu sunt, iar aceștia vor trebui să se deplaseze în cel mai apropiat centru raional. Ba mai mult, în condițiile în care aceștia nu pot opera cu cardurile bancare, vor fi puși în situația de a ruga pe cineva să-i ajute să scoată bani, ceea ce crește riscul de fraudă”.

Iurie Rija e de părere că, „efectul bumerang al legii ar putea duce la descurajarea plăților oficiale și, în schimb, la stimularea plăților la negru. Cetățenii și agenții economici ar putea căuta alternative pentru a evita limitările impuse”.

Potențialii investitori și antreprenorii ar putea fi descurajați de noile reguli, care aduc restricții asupra plăților și introduc obstacole suplimentare în desfășurarea afacerilor, potențial afectând creșterea economică. Totodată, companiile mari din agricultură ar putea întâmpina dificultăți în decontarea cu fermierii din zonele rurale, unde plățile în numerar sunt predominante. Acest aspect ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și producția de zootehnie și horticultură.

„Proiectul impune costuri adiționale pentru deschiderea conturilor și deplasările la filiale, afectând direct pătura săracă și vulnerabilă a societății. Agenții economici care lucrează oficial ar putea pierde potențiali furnizori din domeniul fitotehniei și zootehniei, deoarece unele persoane fizice preferă tranzacții neoficializate. Acest aspect ar putea amplifica concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea”, e de părere Iurie Rija.

Totodată, trecerea obligatorie a banilor prin bănci și plata de comisioane ar putea oferi băncilor un control crescut asupra activității antreprenoriale. Comisioanele implicate vor fi incluse în sinecostul produselor, afectând competitivitatea produselor autohtone.

Ion Cuhal, administratorul companiei Nova Nut e de părere că: „în sine este un proiect de lege benefic. Se va lupta cu economia tenebră, dar în același timp se vor pune foarte multe bariere pentru cei care lucrează legal, care fac achiziții de la țăranul de la sat. Noi cumpărăm de la persoane fizice miez de nucă cu o valoare de 3000 de lei. Zilnic la fabrică vin 50- 60 de oameni, semnăm un act de cumpărare și se rețin 6% în folosul statului. Respectiv toate impozitele sunt  achitate. Deci cum să fac achitarea prin virament în condițiile în care fac achiziții de 7-9 tone. În satul Sireți, de exemplu, nu există niciun bancomat. Or, limitarea la 100 de mii de lei a plaților cash, va duce la închiderea mai multor companii”.

Omul de afaceri afirmă că în cazul în care se luptă cu corupția pentru asta există documente contabile, act de predarea mărfii unde sunt toate datele despre cel care vinde.

„În cazul  în care apare această lege eu va trebui să închid afacerea, la fel va fi și soarta altor companii. Nu văd necesitatea să batem în cetățean și în companiile care achiziționează materia primă, ambalează și exportă. Această lege este mai degrabă în interesul băncilor, deoarece pentru fiecare tranzacție sunt aplicare comisioane. În cazul în care va fi votată va dispărea ramura de achiziție a materiei prime de la populație. Dacă legea va trece, va fi un dezastru pentru economii, nu se vor achita impozite. Companiile nu vor putea activa. Retribuțiile la buget vor lipsi, încasările din valută, pe care noi o aducem în țară, se vor reduce drastic”, a spus Cuhal.

În concluzie, în loc să descurajeze economia subterană, legea propusă ar putea avea efectul opus, sporind plățile la negru și menținând sau chiar amplificând prezența economiei tenebre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Feb. 2026, 11:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2026, 11:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!