Legea lui Marian, a plăților fără numerar, mina de aur a bancherilor și majorării economiei tenebre. Efect de bumerang

02 Feb. 2024, 15:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Feb. 2024, 15:20 // Actual //  bani.md

Noua lege cu stabilirea limitelor pentru plățile în numerar, votată ieri, 1 februarie, în prima lectură, ar putea avea efect de bumerang. La modul practic, efectul ar fi unul de descurajare a plăților oficiale și stimularea plăților la negru și sporirea economiei tenebre.

Astfel, potrivit legii, în funcție de categoria în care se încadrează, de specificul și frecvența plăților, limita plăților efectuate în numerar va fi de 100 000 cumulativ lunar sau anual. În aceeași ordine de idei, limita pentru încasarea plăților în numerar de la persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător va fi de 100 000 de lei pentru o plată. Astfel, la cumpărarea unui bun imobil, va fi acceptată plata în numerar doar dacă valoarea acestuia nu depășește 100 de salarii medii lunare pe economie, iar în cazul cumpărării unui mijloc de transport – 50 de salarii medii pe economie. Proiectul prevede că notarii vor fi obligați să se asigure că plata a fost efectuată prin transfer, în caz contrar nu vor autentifica contractul de vânzare-cumpărare. Și Agenția Servicii Publice va avea obligația de a se asigura că plata a fost efectuată prin transfer atunci când înscrie transferul dreptului de proprietate asupra mijloacelor de transport, în caz contrar nu va înregistra în Registrul de stat dreptul de proprietate.

Economistul Iurie Rija susține că această lege, în primul rând lovește în pensionarii cu venituri mici de la țară care își vând producția agenților economici. „Or aceștia vor fi puși într-o situație dificilă ca să primească transferurile pe card. În localitățile rurale bancomate nu sunt, iar aceștia vor trebui să se deplaseze în cel mai apropiat centru raional. Ba mai mult, în condițiile în care aceștia nu pot opera cu cardurile bancare, vor fi puși în situația de a ruga pe cineva să-i ajute să scoată bani, ceea ce crește riscul de fraudă”.

Iurie Rija e de părere că, „efectul bumerang al legii ar putea duce la descurajarea plăților oficiale și, în schimb, la stimularea plăților la negru. Cetățenii și agenții economici ar putea căuta alternative pentru a evita limitările impuse”.

Potențialii investitori și antreprenorii ar putea fi descurajați de noile reguli, care aduc restricții asupra plăților și introduc obstacole suplimentare în desfășurarea afacerilor, potențial afectând creșterea economică. Totodată, companiile mari din agricultură ar putea întâmpina dificultăți în decontarea cu fermierii din zonele rurale, unde plățile în numerar sunt predominante. Acest aspect ar putea afecta lanțurile de aprovizionare și producția de zootehnie și horticultură.

„Proiectul impune costuri adiționale pentru deschiderea conturilor și deplasările la filiale, afectând direct pătura săracă și vulnerabilă a societății. Agenții economici care lucrează oficial ar putea pierde potențiali furnizori din domeniul fitotehniei și zootehniei, deoarece unele persoane fizice preferă tranzacții neoficializate. Acest aspect ar putea amplifica concurența neloială între cei care respectă și nu respectă legea”, e de părere Iurie Rija.

Totodată, trecerea obligatorie a banilor prin bănci și plata de comisioane ar putea oferi băncilor un control crescut asupra activității antreprenoriale. Comisioanele implicate vor fi incluse în sinecostul produselor, afectând competitivitatea produselor autohtone.

Ion Cuhal, administratorul companiei Nova Nut e de părere că: „în sine este un proiect de lege benefic. Se va lupta cu economia tenebră, dar în același timp se vor pune foarte multe bariere pentru cei care lucrează legal, care fac achiziții de la țăranul de la sat. Noi cumpărăm de la persoane fizice miez de nucă cu o valoare de 3000 de lei. Zilnic la fabrică vin 50- 60 de oameni, semnăm un act de cumpărare și se rețin 6% în folosul statului. Respectiv toate impozitele sunt  achitate. Deci cum să fac achitarea prin virament în condițiile în care fac achiziții de 7-9 tone. În satul Sireți, de exemplu, nu există niciun bancomat. Or, limitarea la 100 de mii de lei a plaților cash, va duce la închiderea mai multor companii”.

Omul de afaceri afirmă că în cazul în care se luptă cu corupția pentru asta există documente contabile, act de predarea mărfii unde sunt toate datele despre cel care vinde.

„În cazul  în care apare această lege eu va trebui să închid afacerea, la fel va fi și soarta altor companii. Nu văd necesitatea să batem în cetățean și în companiile care achiziționează materia primă, ambalează și exportă. Această lege este mai degrabă în interesul băncilor, deoarece pentru fiecare tranzacție sunt aplicare comisioane. În cazul în care va fi votată va dispărea ramura de achiziție a materiei prime de la populație. Dacă legea va trece, va fi un dezastru pentru economii, nu se vor achita impozite. Companiile nu vor putea activa. Retribuțiile la buget vor lipsi, încasările din valută, pe care noi o aducem în țară, se vor reduce drastic”, a spus Cuhal.

În concluzie, în loc să descurajeze economia subterană, legea propusă ar putea avea efectul opus, sporind plățile la negru și menținând sau chiar amplificând prezența economiei tenebre.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 16:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 16:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia  domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO