Licitație „în stil UE” la Bălți! Primăria a anunțat licitația de instalare a bordurilor pentru lucrările deja executate

Mișmaș-uri la Primăria de la Bălți. Autoritatea locală a organizat o licitație pentru instalarea bordurilor pe două străzi din oraș pentru lucrările deja executate.

Povestea a început în luna septembrie a acestui an când Primăria de la Bălți anunța licitația pentru „Restabilirea liniei de bordură, conform necesităților DGC a Primăriei mun.Bălți”, criteriul de evaluare aplicat prețul cel mai mic.

La licitație și-au depus oferta trei companii. Este vorba de Tehnologica Construct SRL – 1,4 mil. de lei, Primaterax-Nord – 1,5 mil. de lei și IM DRCD Bălți – 1,9 mil. de lei.

În data de 21 septembrie Cristian Golovatiuc reprezentantul companiei Tehnologica Construct a constat că de fapt bordurile fusese deja instalate.

„Lucrările au fost executate în luna mai prin intermediul ÎM „Direcţia Reparaţii şi Construcţii Drumuri Bălţi” executanți fiind două companii locale, cu contracte de subantrepriză de mică valoare, pentru care nu a fost nevoie de organizarea licitației și publicarea anunțului. În data de 29 septembrie am fost anunțat că respectiva licitație a fost anulată pe motiv că valoarea estimată a fost calculata greșit și că de fapt valoarea contractului trebuia să fie de 2,3 mil. de lei.”, a explicat Cristian Golovatiuc de la Tehnologica Construct.

Golovatiuc susține că a solicitat ANSC, însă autoritatea „a respins solicitările noastre, cu mențiunea fără raportare, ba mai mult a acceptat argumentele factorilor de decizie a primăriei de Bălți de republicare a licitației cu o valoare mult mai mare decât a fost estimată inițial, cu toate că aveau dovezi că aceasta este una trucată”.

Cum justifică Primări Bălți anularea licitației

#borduri #balti #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.