Litvinenco s-a răzgândit! Mesajele scurse de pe Telegramul său nu mai sunt false ci „trunchiate”

Deși inițial ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco spunea că discuțiile sunt false de pe canalul său de Telegram scurse de moldova-leaks.com, acum câteva minute într-o postare pe Facebook acesta spune că „discuțiile” apărute în spațiul public sunt trunchiate.

„Ajunşi în pragul disperării, încolţiţi din toate părţile de justiţie, de presă, de oameni, de comunitatea internaţională, care le-a aplicat sancţiuni fără precedent, hoţii şi bandiţii încearcă din răsputeri să destabilizeze situaţia din ţară. Unii – pentru a scăpa cu zile la libertate, alţii – la comanda stăpânilor din străinătate, dar cu toţii vor să deturneze parcursul pro-european al Republicii Moldova. Pentru aceasta ei nu economisesc nici resurse (furate de la oameni), dar nici nu se sfiesc să aplice cele mai mârşave metode de intimidare şi manipulare contra celor care le stau în cale. Coruperea, minciuna, filarea, ameninţarea, fabricarea falsurilor şi propaganda prin mass-media şi reţele sociale sunt folosite la turaţie maximă, pentru a atinge acest scop. Spargerea conturilor şi interceptarea ilegală a corespondenţei private a preşedintelui şi ale membrilor guvernului sunt ultimele isprăvi la care a recurs alianţa hoţilor în acest sens”, se justifică Litvinenco.

Ministrul spune că ala aşa cum am declarat anterior, „în rezultatul spargerii contului meu personal de pe o reţea de socializare, în spaţiul public au fost publicate fragmente din corespondenţa mea. Mai multe convorbiri de-ale mele au fost trunchiate, deplasate şi rupte din context, fapt care a dus la denaturarea informaţiei cu scop de manipulare şi fabricare a unor falsuri grosolane în adresa mea, a colegilor şi a familiei mele. După ce au văzut că nu au nimic cu ce să mă șantajeze, au recurs la falsificări și „desenări” grosolane. Și vor mai continua, fiindcă nu au de gând să se oprească aici”.

Litvinenco spune că că nici pe parcursul mandatului și nici înainte de acesta nu a comis acte care să încalce legea sau să atragă orice alt fel de sancţiune. „Sunt gata să răspund pentru acțiunile mele în fața cetatenilor, dar nu mă voi lăsa intimidat în faţa hoţilor şi corupţilor care au jefuit ţara timp de 30 de ani şi care vor să-i oprească parcursul spre libertate, democraţie şi prosperitate”.

Acum două zile, la apariția scurgerilor de pe canalul său de Telegram, Litvinenco declara că discuțiile apărute sunt un fals.

#telegram #litvinenco #mesaje

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.