Licitații dubioase cu gazul la Energocom? Ce nu vrea să spună deschis actualul ministru al Energiei

Republica Moldova a contractat anul trecut un credit de 300 milioane de euro de la BERD pentru a face față crizei energetice pe fundalul creșterii exponențiale a prețului la gaz, dar și a riscului de deconectare de către Gazprom. Or, compania de stat Energocom, anul trecut, a achiziționat gaze de pe bursă, dar și de le mai multe companii private care au participat la licitațiile organizate de triedrul de stat. Prețul mediu de achiziție a fost de 1 000 euro per mia de metri cubi.

Curios este că una dintre companiile care a câștigat cea mai mare parte a licitațiilor, organizate de către Energocom, a fost Eru Trading al cărei director este Wiliem Coppoolse. Acesta anterior a lucrat anterior ca și consultant în cadrul Ministerului Infrastructurii.

„La acele tendere erau precalificate 7 companii dar participau 5. Una dintre ele a avut cele mai mari volume. Este una din discuțiile pe care le vom avea la discretizarea informațiilor. Da, compania care a livrat cele mai multe volume pe contractele cu Energocom a fost Eru Trading”, a confirmat ministrul Energiei, Victor Parlicov în cadrul emisiunii „Cutia neagră”.

Întrebat despre asocierea lui Wiliem Coppoolse cu Energocom Parlicov s-a arătat vădit deranjat. „Refuz să răspund la întrebările despre trecut, nu este relevant. Întrebați-l pe Bînzari pe Spînu. Dvs luați niște zvonuri care se perpetuează o perioadă lungă de timp și acum vreți ca eu prin comentariile mele să le validez. Eu nu am de gând să joc în acest joc. Eu vreau să discut despre ce fac, iar dacă organele au probleme cu Wiliem Coppoolse cu Spînu să se ocupe, n-au ce spune să ne dea pace. Societatea este contaminată cu zvonistică”, declară Parlicov.

Wiliem Coppoolse este angajat la Eru Trading, companie energetică din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#licitaii #Energocom #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.