Lovitură sub centură pentru șoferii care au mașini cu numere străine! Vor putea sta în Moldova doar jumătate de an

14 Apr. 2023, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Apr. 2023, 10:09 // Actual //  bani.md

Persoanele fizice pot introduce mijloace de transport cu numere străine pe teritoriul Republici Moldova doar pentru 180 de zile calculate la o perioadă de 12 luni consecutiv. Prevederile sunt în vigoare din 1 ianuarie anul curent. La o sesiune online de întrebări-răspunsuri, șeful Secției destinații vamale a Serviciului Vamal, Valeriu Cozîrev, a oferit explicații în legătură cu noile reguli.

În cazul în care mijlocul de transport cu numere străine al cetățeanului rezident al Republicii Moldova, la momentul intrării în vigoare a noilor reguli, se afla deja în țară o anumită perioadă de timp și nu a părăsit teritoriul țări, acesta poate rămâne până la expirarea celor 3 ani, termen stipulat în vechea legislație. Dar odată cu părăsirea teritoriului Republicii Moldova, se încheie regimul vechi de admitere temporară a mijlocului de transport cu numere străine și, la următoarea intrare, se aplică deja prevederile noii legislații, adică în total 180 de zile pe perioada de 12 luni consecutive. Cu alte cuvinte, se aplică aceleași reguli ca și persoanelor nerezidente cu permise de conducere eliberate de țările lor de reședință.

Algoritmul de calculare a termenului de 180 de zile este setat în sistemele informaționale ale Serviciului Vamal. El începe a fi calculat de la prima intrare pe teritoriul Republicii Moldova a mijlocului de transport cu numere străine începând cu 1 ianuarie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Solicitat să definească soluții în raport cu autoturismele înmatriculate pe numele unor persoane juridice din România, care circulă pe teritoriul Republicii Moldova pentru transportarea de mărfuri sau pasageri, Valeriu Cozîrev a explicat că normele descrise sunt aplicabile și în aceste cazuri. Dar, dacă este necesară o perioadă mai mare decât 180 de zile pe durata a 12 luni consecutive, atunci persoana juridică din străinătate urmează să încheie un contract cu o persoană juridică din Republica Moldova și să utilizeze regimul vamal de admitere temporară clasică, cu depunerea declarației vamale, depunerea unei garanții pe o perioadă de până la trei ani, care poate fi prelungită până la 10 ani. Această procedură implică obținerea numărului de înmatriculare provizoriu („număr roșu”). Procedura nu implică cheltuieli suplimentare decât achitarea procedurilor vamale – 0,4 la sută din valoarea bunului. Dar, în asemenea caz, urmează să se depună o garanție pe toată perioada de aflare a mijlocului de transport pe teritoriul Republicii Moldova.

Persoanele care au achiziționat mijloace de transport cu numere de înmatriculare străine pot să se informeze despre faptul dacă și cât timp acesta s-au aflat pe teritoriul Republicii Moldova la numărul de telefon:  022 574 191 al Secției destinații vamale.

Un alt set de precizări a ținut de situația legată de faptul că, din 2010 până în prezent,  foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova au introdus în țară și au declarat un număr impunător de mijloace de transport cu numere străine care nu au mai fost scoase din țară. O bună parte din ele au fost transmise spre dezmembrare pentru piese de schimb, astfel că persoanele în cauză nu mai pot să asigure scoaterea lor de pe teritoriul țării după expirarea termenului-limită legal, iar vămuirea este scumpă. Soluția sugerată pentru aceste cazuri, explică Valeriu Cozîrev, este ca aceste persoane să se adreseze organului vamal din raza de reședință și să confirme printr-o declarație pe proprie răspundere că aceste mijloace de transport au fost transmise spre dezmembrare. Ulterior, organul vamal solicită laboratorului vamal să facă evaluarea acestor mijloace de transport pentru a le stabili contravaloarea și numai după achitarea acesteia persoana capătă dreptul de a introduce în țară un alt mijloc de transport. Acest mecanism este valabil doar pentru mijloacele de transport cu numere străine introduse până pe 1 ianuarie 2021. Pentru cele introduse după această dată, potrivit noii legislații, se vor încasa drepturile de import.

Abordând problema costurilor ridicate ale taxelor și accizelor la introducerea în țară a automobilelor cu numere străine, responsabilul de la Vamă a anunțat că în curând aceste plăți vor fi reduse considerabil. „Muncim în cadrul unui grup de lucru sub egida Ministerului Finanțelor pentru reducerea accizelor la introducerea mijloacelor de transport cu numere străine, mai ales a celor cu vechime mai mare de 10 ani. Rămân ferm convins că până la expirarea termenului de 180 de zile de la 1 ianuarie 2023, adică până în iunie-iulie curent, aceste modificări de lege vor fi operate, iar persoanele vor putea să vămuiască aceste mijloace de transport ca să le treacă pe numere de înmatriculare moldovenești”, a spus Valeriu Cozîrev.

El a mai adăugat că în viitorul apropiat Republica Moldova va încerca să revizuiască sistemul taxelor pentru automobile, astfel încât cetățenii să achite TVA de 20 de procente din valoarea mijlocului de transport introdus în țară. Asemenea discuții există pe platforma Ministerului Finanțelor, a menționat Valeriu Cozîrev.

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.