Reîntoarceți presa înapoi pe străzile Chișinăului!

De mai mulți ani, Primăria Chișinău încearcă să închidă chioșcurile care vând ziare și reviste. Sub diferite pretexte, acest lucru se face astfel încât să rămână doar chioșcurile vânzătorilor de detergenți, produse alimentare și băuturi.

Încă de la 1 ianuarie 2017, 12 chioșcuri de presă din centrul Chișinăului, de pe strada Pușkin până la strada Ciuflea, de pe bulevardul Negruzzi și din Piața Gării, au fost înlăturate printr-o decizie a primarului de atunci, – Dorin Chirtoacă. Acum nu mai poți cumpăra ziare sau reviste pe străzile principale din Chișinău.
A fost imposibil să readucem chioșcurile în locul lor anterior. Încercările de a obține permisiunea de a amplasa chioșcurile de ziare scoase de pe bulevardul Ștefan cel Mare în alte locuri au eșuat din cauza refuzului autorităților.
Distribuitorii, redactorii de ziare și angajații tipografiei, ca și toți locuitorii Chișinăului, au sperat că lucrările de renovare se vor încheia și că totul va putea fi restabilit. Ei nici măcar nu au încercat să meargă în instanță pentru a contesta decizia primarului și au ratat termenul limită pentru depunerea cererilor. Nimeni nu și-ar fi putut imagina că într-o țară care pretinde că are valori democratice va avea loc o distrugere în masă a presei scrise.
În octombrie 2017, autoritățile municipale au aprobat regulamentul privind comerțul din capitală, iar chioșcurile de vânzare cu amănuntul a presei au fost puse pe picior de egalitate cu cele care vând alimente, băuturi, haine, produse chimice de uz casnic etc.
Reglementările au permis Primăriei să continue să măture orașul din presă. Potrivit noului proiect de regulament privind comerțul în municipiul Chișinău, proprietarii chioșcurilor, inclusiv a chioșcurilor de presă, nu aveau voie să le amplaseze în perimetrul străzilor Mateevici, Albișoara, Mihai Viteazul și Ismail, precum și pe străzile centrale din toate zonele rezidențiale: Dacia, Mircea cel Bătrân, bulevardul Moscova, Alba Iulia și altele. Pe alte străzi este interzisă amplasarea chioșcurilor la mai puțin de șase metri de carosabil. Dar pur și simplu nu există trotuare atât de largi. Nici chioșcurile nu pot fi amplasate în curți, deoarece toate drumurile aparțin carosabilului, în apropierea clădirilor administrative, a instituțiilor sociale (inclusiv a școlilor), a spitalelor, a parcurilor și a piețelor.
Nicăieri în lume nu a fost inventată o altă modalitate de distribuire a ziarelor și revistelor decât prin intermediul chioșcurilor, care și, impulsionează consumatorii, îi favorizează să procure ziare și reviste. Acest lucru este la fel de clar ca și faptul că, pe timp de caniculă, apa este vândută de la automate și florile din piețele de flori.
Dintre cele 5.700 de chioșcuri și alte forme de comerț stradal din Chișinău, doar 120 vând presă. Și doar chioșcurile de presă sunt eliminate.
Editorii ziarelor naționale au făcut apel la consiliul municipal să schimbe regulamentul care prevede distribuția presei prin intermediul chioșcurilor de presă și să-l suspende pe cel actual, deoarece „este inacceptabil să se echivaleze vânzarea de materiale tipărite cu vânzarea altor tipuri de mărfuri(cafea, produse din carne, detergenți etc.). O propunere specială pentru a acorda presei și distribuitorilor săi „un statut social special” a fost propusă pentru a fi prezentată în fața CMC. Decizia Consiliului municipal nr. 2/12 a fost adoptată la 5 februarie 2019. CMC a anulat interdicția de amplasare a punctelor de presă și de flori în zona istorică, în parcuri și pe străzile principale, eliminând această clauză din regulamentul nr. 10/2 din 09 octombrie 2017.
Mai târziu, la finele anului 2019 alte nouă chioșcuri de presă au fost evacuate deja de pe strada Mircea cel Bătrân, fără vre-un avertisment, cu încălcarea iarăși a normelor democratice.
Noi forțe conceptuale au venit la putere la Chișinău și au adus noi metode de lucru. Licitațiile pentru dreptul de a încheia un acord privind amplasarea de chioșcuri în capitală au devenit de actualitate. Licitațiile pentru loturile de presă însă au sume foarte mari – și scopul autorităților este unul – de a lichida această ramură de editare și distribuție a presei scrise În capitalele

europene, nimeni nu se gândește să scoată chioșcurile de presă de pe străzile principale. În același timp, numărul de chioșcuri ce comercializează presă în țările europene este în creștere. Ca exemplu autoritățile municipale din Paris au sărbătorit recent 150 de ani de la înființarea primului chioșc de presă.
„În ultimii ani, în Republica Moldova au falimentat circa 50 redacții de ziare și reviste, iar acest lucru este direct legat de lichidarea instituțiilor de presă periodică. La început, chioșcurile de presă au fost lichidate pentru că erau în renovare pe bulevardul Ștefan cel Mare. Apoi s-au referit la regulamentul nou propus, spunând că va exista un concept de comerț și că presa va fi protejată. Pe măsură ce avem concepțul și regulamentul aporbat, am văzut că chioșcurile de presă sunt scoase la licitație la prețuri foarte mari, de cinci ori mai mari decât este prevăzut în formula de calcul. În mod evident, prețurile sunt inaccesibile pentru vânzătorii de produse ieftine, dar importante din punct de vedere social, cum ar fi ziarele și revistele. Care este logica din spatele acestei decizii? Chioșcurile de presă nu ar trebui să fie asimilate cu punctele de vânzare cu amănuntul care vând orice, de la fast-food la produse de curățenie pentru uz casnic, și ar trebui să se aplice alte criterii pentru a le evalua performanță

Cerem Primăriei și consilierilor municipali să ofere sprijin presei și distribuitorilor!

#presa #chioscuri #primarie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După începutul războiului din Ucraina și pierderea unor piețe energetice din Europa, Rusia și-a direcționat exporturile de petrol către alte țări, alimentând astfel mașina de război. Însă preocupările cresc în privința unei potentiale catastrofe ecologice din Marea Baltică, unde flota „fantomă” a Rusiei, compusă din tancuri petroliere vechi de decenii, reprezintă o amenințare iminentă.

Ministrul de externe al Suediei, Tobias Billstrom, a tras un semnal de alarmă, acuzând Moscova că folosește nave nepotrivite și încalcă regulile maritime internaționale. Aproximativ jumătate din petrolul rusesc transportat pe mare traversează Marea Baltică și apele daneze, iar acest lucru se întâmplă deseori sub o proprietate opacă și prin folosirea apelor internaționale pentru a evita controlul, scrie The Guardian.

Billström a solicitat noi reguli și mecanisme de aplicare pentru a preveni riscurile asociate flotei ruse, care ar putea provoca o catastrofă ecologică în regiune. Îngrijorările sunt alimentate de faptul că navele sunt vechi și adesea în stare proastă de navigație, iar consecințele unui accident sau al unei scurgeri de petrol ar fi devastatoare pentru mediul înconjurător.

Îngrijorările privind securitatea și mediu în Marea Baltică au fost discutate de miniștrii de externe din opt grupări nordice-baltice de țări pe insula Gotland acum două săptămâni. Billström a subliniat că toți ar fi afectați de o eventuală problemă majoră cauzată de flota rusă, iar ignorarea acestei probleme ar fi periculoasă.

În timp ce Rusia continuă să își consolideze prezența militară în regiune, inclusiv prin utilizarea acestei flote de petrol, comunitatea internațională se confruntă cu provocări în gestionarea acestei situații delicate. Este esențial ca statele să coopereze și să implementeze măsuri eficiente pentru a preveni o catastrofă ecologică în Marea Baltică, subliniind importanța respectării regulilor și normelor internaționale în domeniul maritim.