Reîntoarceți presa înapoi pe străzile Chișinăului!

03 Nov. 2021, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Nov. 2021, 14:21 // Actual //  MD Bani

De mai mulți ani, Primăria Chișinău încearcă să închidă chioșcurile care vând ziare și reviste. Sub diferite pretexte, acest lucru se face astfel încât să rămână doar chioșcurile vânzătorilor de detergenți, produse alimentare și băuturi.

Încă de la 1 ianuarie 2017, 12 chioșcuri de presă din centrul Chișinăului, de pe strada Pușkin până la strada Ciuflea, de pe bulevardul Negruzzi și din Piața Gării, au fost înlăturate printr-o decizie a primarului de atunci, –  Dorin Chirtoacă. Acum nu mai poți cumpăra ziare sau reviste pe străzile principale din Chișinău.
A fost imposibil să readucem chioșcurile în locul lor anterior. Încercările de a obține permisiunea de a amplasa chioșcurile de ziare scoase de pe bulevardul Ștefan cel Mare în alte locuri au eșuat din cauza refuzului autorităților.
Distribuitorii, redactorii de ziare și angajații tipografiei, ca și toți locuitorii Chișinăului, au sperat că lucrările de renovare se vor încheia și că totul va putea fi restabilit. Ei nici măcar nu au încercat să meargă în instanță pentru a contesta decizia primarului și au ratat termenul limită pentru depunerea cererilor. Nimeni nu și-ar fi putut imagina că într-o țară care pretinde că are valori democratice va avea loc o distrugere în masă a presei scrise.
În octombrie 2017, autoritățile municipale au aprobat regulamentul privind comerțul din capitală, iar chioșcurile de vânzare cu amănuntul a presei au fost puse pe picior de egalitate cu cele care vând alimente, băuturi, haine, produse chimice de uz casnic etc.
Reglementările au permis Primăriei să continue să măture orașul din presă. Potrivit noului proiect de regulament privind comerțul în municipiul Chișinău, proprietarii chioșcurilor, inclusiv a chioșcurilor de presă, nu aveau voie să le amplaseze în perimetrul străzilor Mateevici, Albișoara, Mihai Viteazul și Ismail, precum și pe străzile centrale din toate zonele rezidențiale: Dacia, Mircea cel Bătrân, bulevardul Moscova, Alba Iulia și altele. Pe alte străzi este interzisă amplasarea chioșcurilor la mai puțin de șase metri de carosabil. Dar pur și simplu nu există trotuare atât de largi. Nici chioșcurile nu pot fi amplasate în curți, deoarece toate drumurile aparțin carosabilului, în apropierea clădirilor administrative, a instituțiilor sociale (inclusiv a școlilor), a spitalelor, a parcurilor și a piețelor.
Nicăieri în lume nu a fost inventată o altă modalitate de distribuire a ziarelor și revistelor decât prin intermediul chioșcurilor, care și, impulsionează consumatorii, îi favorizează să procure ziare și reviste. Acest lucru este la fel de clar ca și faptul că, pe timp de caniculă, apa este vândută de la automate și florile din piețele de flori.
Dintre cele 5.700 de chioșcuri și alte forme de comerț stradal din Chișinău, doar 120 vând presă. Și doar chioșcurile de presă sunt eliminate.
Editorii ziarelor naționale au făcut apel la consiliul municipal să schimbe regulamentul care prevede distribuția presei prin intermediul chioșcurilor de presă și să-l suspende pe cel actual, deoarece „este inacceptabil să se echivaleze vânzarea de materiale tipărite cu vânzarea altor tipuri de mărfuri(cafea, produse din carne, detergenți etc.). O propunere specială pentru a acorda presei și distribuitorilor săi „un statut social special” a fost propusă pentru a fi prezentată în fața CMC. Decizia Consiliului municipal nr. 2/12 a fost adoptată la 5 februarie 2019. CMC a anulat interdicția de amplasare a punctelor de presă și de flori în zona istorică, în parcuri și pe străzile principale, eliminând această clauză din regulamentul nr. 10/2 din 09 octombrie 2017.
Mai târziu, la finele anului 2019  alte nouă chioșcuri de presă au fost evacuate deja de pe strada Mircea cel Bătrân, fără vre-un avertisment, cu încălcarea iarăși a normelor democratice.
Noi forțe conceptuale au venit la putere la Chișinău și au adus noi metode de lucru. Licitațiile pentru dreptul de a încheia un acord privind amplasarea de chioșcuri în capitală au devenit de actualitate. Licitațiile pentru loturile de presă însă au sume foarte mari – și scopul autorităților este unul – de a lichida această ramură de editare și distribuție a presei scrise  În capitalele

europene, nimeni nu se gândește să scoată chioșcurile de presă de pe străzile principale. În același timp, numărul de chioșcuri ce comercializează presă în țările europene este în creștere. Ca exemplu autoritățile municipale din Paris au sărbătorit recent 150 de ani de la înființarea primului chioșc de presă.
„În ultimii ani, în Republica Moldova au falimentat circa 50 redacții de ziare și reviste, iar acest lucru este direct legat de lichidarea instituțiilor de presă periodică. La început, chioșcurile de presă au fost lichidate pentru că erau în renovare pe bulevardul Ștefan cel Mare. Apoi s-au referit la regulamentul nou propus, spunând că va exista un concept de comerț și că presa va fi protejată. Pe măsură ce avem concepțul și regulamentul aporbat, am văzut că chioșcurile de presă sunt scoase la licitație la prețuri foarte mari, de cinci ori mai mari decât este prevăzut în formula de calcul. În mod evident, prețurile sunt inaccesibile pentru vânzătorii de produse ieftine, dar importante din punct de vedere social, cum ar fi ziarele și revistele. Care este logica din spatele acestei decizii? Chioșcurile de presă nu ar trebui să fie asimilate cu punctele de vânzare cu amănuntul care vând orice, de la fast-food la produse de curățenie pentru uz casnic, și ar trebui să se aplice alte criterii pentru a le evalua performanță

Cerem Primăriei și consilierilor municipali să ofere sprijin presei și distribuitorilor!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.