Linia Vulcănești–Chișinău trece prin buzunarul cetățenilor: tariful de transport crește

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat un nou tarif pentru serviciul de transport al energiei electrice prestat de operatorul sistemului de transport, Î.S. „Moldelectrica”. Astfel, începând cu perioada următoare, tariful va fi de 261 lei/MWh (fără TVA), cu 13 lei/MWh mai mult decât tariful anterior, ceea ce reprezintă o creștere de 5%.

Principala cauză a ajustării este modificarea legii cu privire la energia electrică, potrivit căreia, în calculul tarifului de transport trebuie inclusă valoarea investițiilor în infrastructura de interes național. Conform noilor prevederi, a fost luată în considerare suma de aproximativ 29,77 milioane euro, reprezentând valoarea de proiect a liniei electrice aeriene (LEA) de 400 kV Vulcănești–Chișinău.

Această lucrare a fost declarată de utilitate publică și interes național, iar potrivit datelor contabile prezentate de „Moldelectrica”, deja au fost debursate mijloace financiare pentru construcția acestei linii de interconectare strategică.

Noua linie Vulcănești–Chișinău este un proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, fiind parte a procesului de integrare în piața electrică europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Energie #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea activelor rusești înghețate în Europa, cea mai mare parte a acestora aflate în Belgia, „ar putea declanșa un șoc sistemic teribil pe piețele financiare europene și ar submina încrederea în euro”, a declarat ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, într-un interviu pentru AFP, citat de Le Monde.

Mai multe state membre ale Uniunii Europene, în special țările baltice, susțin ideea confiscării activelor Băncii Centrale a Rusiei. În prezent, în conturile companiei belgiene de compensare financiară Euroclear sunt blocate aproximativ 210 miliarde de euro, sumă care ar putea fi utilizată pentru sprijinirea Ucrainei fără a pune presiune suplimentară pe contribuabilii europeni.

Însă alte state, precum Germania și Franța, dar și Banca Centrală Europeană, se opun acestei măsuri, invocând riscurile unui masiv exod de capital și pericolul destabilizării monedei euro.

„Țările care își păstrează fondurile în Europa ar putea gândi: dacă aceste active pot fi confiscate atât de ușor, mai bine le transferăm în altă parte”, a avertizat Prévot.

În schimb, toate cele 27 de state membre ale UE au căzut de acord să utilizeze dobânzile generate de activele înghețate – câteva miliarde de euro anual – pentru finanțarea sprijinului acordat Ucrainei.