Linkedin a fost ținta unui hacker. Datele personale se vând pe internet și cu 10 000 de dolari

După ce platforma Linkedin a suferit un atac din partea unui hacker, datele personale ale 500 de milioane de persoane au fost scoase la vânzare pe internet.

Datele propuse spre vânzare includ: numele de utilizator, numele, adresele de email, numerele de telefon, titlurile profesionale și linkuri către celelalte conturi de social media ale persoanei respective. Informații au fost vândute în „pachete”, sub formă de arhive, iar prețul lor variază între 1.000 și 10.000 de dolari, scrie CNN.

„Aceasta nu este o o breșă de securitate la LinkedIn și nu au fost incluse date despre conturile private, din ceea ce am reușit să examinăm”, a declarat compania Microsoft, care deține LinkedIn.

LinkedIn are peste 675 de milioane de utilizatori, ceea ce înseamnă că aproximativ trei sferturi din utilizatori au fost expuși.

Compania a declarat că are sisteme de securitate împotriva acestor abuzuri, dar acestea nu funcționează întotdeauna corespunzător. LinkedIn nu a răspuns încă la întrebarea dacă îi va atenționa pe utilizatorii care au fost expuși acestui atac.

Experții în securitate recomandă utilizarea periodică a site-ului Have I Been Pwned pentru a verifica dacă adresa personală de email a fost compromisă într-o breșă. De asemenea, acesta oferă și informații mai detaliate despre atacurile cibernetice, precum și recomandări de securitate.

#hacker #Linkedin #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.