Bill Gates vrea să schimbe lumea. Ce plan are miliardarul american

Bill Gates caută investitori care să ajute companiile să reducă din impactul climatic asupra mediului. Prin urmare, Breakthrough Energy, o companie condusă de fondatorul Microsoft, s-a aliat cu CDP, o organizație non-profit, pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, scrie Bloomberg.

“Am pierdut timp dezvoltând tehnologii precum energia solară pentru că nu erau suficienți bani. Nu putem pierde și mai mult timp”, spune consilierul CDP, Paula DiPerna.

Capitalul de risc, oferit companiilor în stadiul incipient, crește în dimensiune și ajută companiile start-up să dezvolte tehnologii până la punctul de a fi gata să intre pe piață, însă, ulterior se împotmolesc.

„Lucrăm cu o mulțime de tehnologii climatice, dar acestea ajung să se confrunte cu o piață în care combustibilii fosili sunt ieftini”, spune Jonah Goldman, director general al Breakthrough Energy.

Întrucât nu au încă o soluție, companiile Breakthrough și CDP vor să colaboreze cu experți pentru a dezvolta programul „Cadrul de reducere a emisiilor catalizate” – pentru a stimula finanțarea pentru extinderea tehnologiilor. O strategie pentru a determina clienții mari să se angajeze să cumpere produsul cu mult timp înainte.

Există deja o serie de companii, precum LanzaJet sau World Energy, care vând combustibili de aviație durabili, ce au un impact mai mic asupra mediului față de combustibilii fosili.

Goldman spune că una dintre posibilități ar fi de a determina companiile să cumpere un anumit volum de combustibil curat la un anumit interval de timp.

Pentru a determina companiile să își asume acest risc, CDP și Breakthrough Energy propun să obțină un fel de credit pe care îl pot folosi pentru a-și completa acreditările verzi. CDP clasifică deja companiile în funcție de daunele climatice pe care le produc. În viitor, ar putea exista o organizație care să clasifice companiile în acest mod.

#planuri #lume #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația fiscală elenă va invita peste 20.000 de contribuabili greci să explice cum reușesc să cheltuiască mai mult decât câștigă la începutul anului 2024, în condițiile în care verificările încrucișate extinse la peste 3,8 milioane de contribuabili cu venituri declarate sub 10.000 de euro au dus la depistarea unor discrepanțe între venituri și cheltuieli, scrie Kathimerini.

Contribuabilii în cauză vor fi nevoiți să ofere câteva detalii fiscului, întrucât surse din Ministerul Economiei și Finanțelor Naționale și din administrația fiscală afirmă că este imposibil să trăiești, de exemplu, cu 250.000 de euro pe an și să declari un venit de 10.000 de euro.

Potrivit informațiilor, în această etapă, administrația fiscală a solicitat mai multe detalii de la instituțiile bancare, deoarece în unele cazuri discrepanțele înregistrate sunt uluitoare. De exemplu, au fost identificați unii contribuabili cu venituri zero, care, pe baza datelor bancare, prezintă cheltuieli mari prin intermediul cardurilor, având în același timp remitențe mari în conturile pe care le dețin în străinătate.

După finalizarea verificărilor suplimentare, unii contribuabili vor primi o fișă de verificare, iar altora li se va cere să demonstreze că nu există încălcări fiscale.

Cei care nu vor reuși, se vor confrunta cu verificări pentru veniturile și cheltuielile pe cinci ani, în timp ce vor fi aplicate impozitele și amenzile prevăzute în cazurile de ascundere a materiei impozabile.

După cum a spus șeful Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), Giorgos Pitsilis, un total de 80 de milioane de date au fost încrucișate în 3,8 milioane de declarații fiscale pentru 2022 cu venituri familiale anuale de până la 10.000 de euro. Au fost identificați în total 440.000 de contribuabili cu discrepanțe, dintre care 420.000 aveau discrepanțe minore și pot fi verificați într-o a doua fază.

Prin compararea veniturilor declarate cu costul vieții, înregistrat electronic, AADE a urmărit să îi identifice pe cei care își ascund veniturile reale. Datele din conturile bancare, plățile cu cardul, facturile de electricitate, telefonia mobilă și o serie de informații privind diverse plăți au fost comparate cu veniturile declarate de contribuabili.