Livrările de gaze în Transnistria vor fi reluate, însă consecințele politice sunt imprevizibile

Reluarea livrărilor de gaz în Transnistria pare iminentă, conform declarațiilor analistului de la București, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, însă situația a generat o amplă dezbatere internă în Republica Moldova. Atât opoziția internă, cât și mașinăria rusească de propagandă au identificat diferiți vinovați pentru criza energetică, acuzând în principal Ucraina, urmată de liderii de la Chișinău.

„Opoziția, în frunte cu socialiștii lui Igor Dodon, dar și propaganda rusă dau vina pe Ucraina pentru întreruperea tranzitului gazului rusesc. Apoi, Maia Sandu devine ținta atacurilor, fiind vinovatul de serviciu pentru orice problemă. Guvernul Recean este acuzat că nu a plătit o datorie către Gazprom, deși aceasta nu a fost recunoscută de Republica Moldova”, a explicat Goșu, într-un interviu pentru contributors.ro.

Totodată, critici mai echilibrate vin din partea opoziției pro-europene și a experților din societatea civilă, care susțin că guvernul trebuia să intervină mai devreme și să gestioneze mai ferm situația de la Moldovagaz. „Era evident că nu se putea conta pe Gazprom pentru a menține livrările, mai ales în contextul intereselor strategice ale Rusiei”, a adăugat politologul.

Cu toate acestea, atât la Chișinău, cât și la Tiraspol, există convingerea că Gazprom va relua livrările în câteva zile, evitând astfel o criză umanitară dramatică în regiunea separatistă.

„Deși livrările de gaz vor fi probabil reluate, consecințele politice sunt dificil de anticipat”, a concluzionat Goșu, subliniind complexitatea situației, care poate influența atât politica internă, cât și relațiile regionale.

Criza energetică actuală evidențiază vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova și necesitatea unor măsuri mai proactive pentru asigurarea independenței energetice, dar și pentru gestionarea relațiilor sensibile dintre Chișinău și Tiraspol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gosu #transnitria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.