Livrările de gaze în Transnistria vor fi reluate, însă consecințele politice sunt imprevizibile – Goșu

08 Ian. 2025, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Ian. 2025, 09:58 // Actual //  Ursu Victor

Reluarea livrărilor de gaz în Transnistria pare iminentă, conform declarațiilor analistului de la București, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, însă situația a generat o amplă dezbatere internă în Republica Moldova. Atât opoziția internă, cât și mașinăria rusească de propagandă au identificat diferiți vinovați pentru criza energetică, acuzând în principal Ucraina, urmată de liderii de la Chișinău.

„Opoziția, în frunte cu socialiștii lui Igor Dodon, dar și propaganda rusă dau vina pe Ucraina pentru întreruperea tranzitului gazului rusesc. Apoi, Maia Sandu devine ținta atacurilor, fiind vinovatul de serviciu pentru orice problemă. Guvernul Recean este acuzat că nu a plătit o datorie către Gazprom, deși aceasta nu a fost recunoscută de Republica Moldova”, a explicat Goșu, într-un interviu pentru contributors.ro.

Totodată, critici mai echilibrate vin din partea opoziției pro-europene și a experților din societatea civilă, care susțin că guvernul trebuia să intervină mai devreme și să gestioneze mai ferm situația de la Moldovagaz. „Era evident că nu se putea conta pe Gazprom pentru a menține livrările, mai ales în contextul intereselor strategice ale Rusiei”, a adăugat politologul.

Cu toate acestea, atât la Chișinău, cât și la Tiraspol, există convingerea că Gazprom va relua livrările în câteva zile, evitând astfel o criză umanitară dramatică în regiunea separatistă.

„Deși livrările de gaz vor fi probabil reluate, consecințele politice sunt dificil de anticipat”, a concluzionat Goșu, subliniind complexitatea situației, care poate influența atât politica internă, cât și relațiile regionale.

Criza energetică actuală evidențiază vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova și necesitatea unor măsuri mai proactive pentru asigurarea independenței energetice, dar și pentru gestionarea relațiilor sensibile dintre Chișinău și Tiraspol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Feb. 2026, 07:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Feb. 2026, 07:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.