Livrările mondiale de năut ar putea scădea. Prețurile vor crește

Livrările mondiale de năut, principalul ingredient pentru humus, ar pute scădea cu până la 20% în acest an, potrivit Global Pulse Confederation. Evoluţiile meteo nefavorabile şi războiul au afectat livrările de năut, ducând la creşterea preţurilor şi au creat bătăi de cap pentru producătorii de alimente. Astfel, iubitorii de humus vor savura mai rar acest deliciu.

Năutul este procesat în humus, făină, supe şi tocăniţe. Chiar dacă popularitatea năutului este în creştere în SUA, această legumă este de mult timp un produs de bază în dietele oamenilor din India şi Orientul Mijlociu.

Datele oficiale arată că fermierii din SUA, al patrulea exportator mondial de năut, au plantat mai puţin năut în acest an, din cauza condiţiile meteo nefavorabile din primăvară, şi au dat prioritate unor culturi mai profitabile, precum grâu sau porumb. Pe de altă parte, marii cumpărători din sudul Asiei şi bazinul Mediteranei încearcă să pună mâna pe stocurile americane deoarece livrările mondiale se reduc, pe măsură ce războiul dintre Rusia şi Ucraina, ambele producătoare de năut, a exacerbat lanţurile globale de aprovizionare, scrie Agerpres.

„Când a izbucnit războiul dintre Rusia şi Ucraina, cererea a explodat. Am văzut o cerere puternică din China, apoi au apărut telefoanele de la clienţii din Pakistan şi Bangladesh”, a declarat Jeff Van Pevenage, director general al producătorului şi traderului de cereale şi leguminoase Columbia Grain International.

Ucraina nu a putut însămânţa toate culturile de năut, din cauza războiului, eliminând 50.000 de tone care în mod normal ar fi ajuns în Europa, spune Navneet Singh Chhabra, director la traderul de năut Shree Sheela International.

Potrivit lui Navneet Singh Chhabra, sancţiunile destinate întreruperii accesului Rusiei la sistemul financiar global au afectat şi achiziţiile de produse agricole ruseşti, deoarece unii cumpărători au evitat complicaţiile cu plăţile. Un mare exportator mondial de năut, Rusia este responsabilă în mod normal pentru aproximativ 25% din comerţul mondial, a subliniat Chhabra.

„Rusia exportă minim 200.000-250.000 de tone de năut pe an. Când a izbucnit războiul în februarie, această ofertă a dispărut”, a apreciat Navneet Singh Chhabra.

Problemele cu transportul au exacerbat constrângerile de aprovizionare şi au contribuit la creşterea preţurilor, în special în SUA. Aglomerarea navelor în zona de nord-vest a Oceanului Pacific a forţat unii comercianţi de cereale să livreze containerele cu năut pe calea ferată mii de mile, adoptând o rută mai scumpă şi mai lungă pentru a răspunde la comenzi.

Livrările limitate au dus la creşterea preţurilor cu amănuntul în SUA. La rafturile magazinelor din SUA, preţurile la năut au crescut cu 12% comparativ cu anul trecut şi sunt cu aproape 17% mai mari faţă de situaţia de dinainte de pandemie, potrivit celor mai recente date ale NielsenIQ. Preţurile la humus au crescut cu 6,9% comparativ cu 2019.

Cererea mondială de năut depăşeşte cu mult livrările, potrivit studiilor firmei Shree Sheela International. Turcia a introdus o interdicţie la export, în timp ce randamentul culturilor din Mexic a scăzut foarte mult, din cauza evoluţiilor meteo nefavorabile. În Australia, un mare exportator de năut, fermierii s-au confruntat cu inundaţii, iar vânzătorii se chinuie să fac rost de spaţii pentru containere pe nave.

În SUA, datele Departamentului Agriculturii arată că fermierii au plantat cu năut o suprafaţă cu 5% mai mică faţă de cea de anul trecut.

#humus #naut #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.