Livrările mondiale de năut ar putea scădea. Prețurile vor crește

Livrările mondiale de năut, principalul ingredient pentru humus, ar pute scădea cu până la 20% în acest an, potrivit Global Pulse Confederation. Evoluţiile meteo nefavorabile şi războiul au afectat livrările de năut, ducând la creşterea preţurilor şi au creat bătăi de cap pentru producătorii de alimente. Astfel, iubitorii de humus vor savura mai rar acest deliciu.

Năutul este procesat în humus, făină, supe şi tocăniţe. Chiar dacă popularitatea năutului este în creştere în SUA, această legumă este de mult timp un produs de bază în dietele oamenilor din India şi Orientul Mijlociu.

Datele oficiale arată că fermierii din SUA, al patrulea exportator mondial de năut, au plantat mai puţin năut în acest an, din cauza condiţiile meteo nefavorabile din primăvară, şi au dat prioritate unor culturi mai profitabile, precum grâu sau porumb. Pe de altă parte, marii cumpărători din sudul Asiei şi bazinul Mediteranei încearcă să pună mâna pe stocurile americane deoarece livrările mondiale se reduc, pe măsură ce războiul dintre Rusia şi Ucraina, ambele producătoare de năut, a exacerbat lanţurile globale de aprovizionare, scrie Agerpres.

„Când a izbucnit războiul dintre Rusia şi Ucraina, cererea a explodat. Am văzut o cerere puternică din China, apoi au apărut telefoanele de la clienţii din Pakistan şi Bangladesh”, a declarat Jeff Van Pevenage, director general al producătorului şi traderului de cereale şi leguminoase Columbia Grain International.

Ucraina nu a putut însămânţa toate culturile de năut, din cauza războiului, eliminând 50.000 de tone care în mod normal ar fi ajuns în Europa, spune Navneet Singh Chhabra, director la traderul de năut Shree Sheela International.

Potrivit lui Navneet Singh Chhabra, sancţiunile destinate întreruperii accesului Rusiei la sistemul financiar global au afectat şi achiziţiile de produse agricole ruseşti, deoarece unii cumpărători au evitat complicaţiile cu plăţile. Un mare exportator mondial de năut, Rusia este responsabilă în mod normal pentru aproximativ 25% din comerţul mondial, a subliniat Chhabra.

„Rusia exportă minim 200.000-250.000 de tone de năut pe an. Când a izbucnit războiul în februarie, această ofertă a dispărut”, a apreciat Navneet Singh Chhabra.

Problemele cu transportul au exacerbat constrângerile de aprovizionare şi au contribuit la creşterea preţurilor, în special în SUA. Aglomerarea navelor în zona de nord-vest a Oceanului Pacific a forţat unii comercianţi de cereale să livreze containerele cu năut pe calea ferată mii de mile, adoptând o rută mai scumpă şi mai lungă pentru a răspunde la comenzi.

Livrările limitate au dus la creşterea preţurilor cu amănuntul în SUA. La rafturile magazinelor din SUA, preţurile la năut au crescut cu 12% comparativ cu anul trecut şi sunt cu aproape 17% mai mari faţă de situaţia de dinainte de pandemie, potrivit celor mai recente date ale NielsenIQ. Preţurile la humus au crescut cu 6,9% comparativ cu 2019.

Cererea mondială de năut depăşeşte cu mult livrările, potrivit studiilor firmei Shree Sheela International. Turcia a introdus o interdicţie la export, în timp ce randamentul culturilor din Mexic a scăzut foarte mult, din cauza evoluţiilor meteo nefavorabile. În Australia, un mare exportator de năut, fermierii s-au confruntat cu inundaţii, iar vânzătorii se chinuie să fac rost de spaţii pentru containere pe nave.

În SUA, datele Departamentului Agriculturii arată că fermierii au plantat cu năut o suprafaţă cu 5% mai mică faţă de cea de anul trecut.

#humus #naut #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova aruncă anual cantități de produse alimentare suficiente pentru a hrăni peste un milion de persoane care, în prezent, nu își permit o alimentație adecvată, iar în perioada sărbătorilor risipa crește semnificativ. Declarațiile au fost făcute de economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit estimărilor prezentate, masa de sărbători pentru o familie din Republica Moldova va costa în acest an aproximativ 7.000 de lei. În aceste condiții, o gospodărie ajunge să cheltuiască între 40% și 60% dintr-un salariu lunar net, care în 2025 depășește 14.000 de lei. Având în vedere durata extinsă a sărbătorilor, cheltuielile totale depășesc frecvent veniturile lunare ale familiilor, generând presiuni financiare considerabile.

Veaceslav Ioniță a subliniat că, în Republica Moldova, „maratonul sărbătorilor” durează aproximativ 21 de zile, din 24 decembrie până pe 14 ianuarie, de două ori mai mult decât media europeană. În această perioadă, moldovenii vor cheltui cel puțin 600 de milioane de lei pe produse alimentare care, în final, vor ajunge la gunoi. „Frica de masa goală determină familiile să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Sărbătorile, care ar trebui să fie o bucurie, se transformă într-un stres enorm pentru bugetele gospodăriilor”, a explicat expertul.

Datele prezentate arată că, în perioada sărbătorilor, consumul alimentar crește cu peste 30% față de media anuală, pe fondul mai multor mese, porțiilor mai mari și al consumului excesiv. În același timp, situația socială rămâne dificilă: 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim de produse alimentare, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, 27% nu își permit o alimentație sănătoasă, iar doar 21% pot spune că se alimentează corect.

În pofida faptului că, în ultimii cinci ani, prețurile la produsele alimentare au crescut cu aproximativ 90%, risipa alimentară anuală ajunge la circa 180 de mii de tone, echivalentul unui tren de marfă de aproximativ 40 de kilometri lungime, cu circa 3.000 de vagoane. Din totalul risipei, gospodăriile casnice sunt responsabile de 45%, sectorul de producție de 20%, cel de procesare de 21%, iar sectorul comercial de 14%.

Economistul atrage atenția că produsele alimentare cântăresc disproporționat în bugetele familiilor din Republica Moldova. Dacă în țările dezvoltate acestea reprezintă între 6% și 10% din cheltuieli, iar în țările slab dezvoltate aproximativ 20%, în Republica Moldova ponderea ajunge la 42%. „Pentru moldoveni, produsele alimentare nu sunt doar o necesitate, ci și un lux”, a punctat Veaceslav Ioniță.

Valoarea totală a produselor alimentare risipite și pierdute a fost estimată la 18,2 miliarde de lei în 2024, urmând să crească la 19,8 miliarde de lei în 2025 și la 21,3 miliarde de lei în 2026. Doar alimentele cumpărate și aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei în 2024, cu perspective de creștere până la 8,9 miliarde de lei în 2025 și 9,6 miliarde de lei în 2026.

În acest context, familiile ajung să cheltuiască mai mult pe alimente care ajung la gunoi decât pe sănătate, educație sau recreere. Fenomenul are efecte și asupra serviciilor publice, activitatea mașinilor de evacuare a deșeurilor fiind cu aproximativ 30% mai intensă în perioada sărbătorilor.

Veaceslav Ioniță subliniază că problema nu ține de renunțarea la tradiții, ci de consumul excesiv. „Este bine că sărbătorile sunt păstrate atât pe stil nou, cât și pe stil vechi, dar asta nu înseamnă să cumpărăm și să gătim de două ori mai mult decât consumăm sau să mâncăm cu 40% mai mult. Din păcate, într-o țară săracă precum Republica Moldova, aproape un miliard de lei va ajunge la gunoi în perioada sărbătorilor”, a concluzionat economistul.