Livrările mondiale de năut ar putea scădea. Prețurile vor crește

Livrările mondiale de năut, principalul ingredient pentru humus, ar pute scădea cu până la 20% în acest an, potrivit Global Pulse Confederation. Evoluţiile meteo nefavorabile şi războiul au afectat livrările de năut, ducând la creşterea preţurilor şi au creat bătăi de cap pentru producătorii de alimente. Astfel, iubitorii de humus vor savura mai rar acest deliciu.

Năutul este procesat în humus, făină, supe şi tocăniţe. Chiar dacă popularitatea năutului este în creştere în SUA, această legumă este de mult timp un produs de bază în dietele oamenilor din India şi Orientul Mijlociu.

Datele oficiale arată că fermierii din SUA, al patrulea exportator mondial de năut, au plantat mai puţin năut în acest an, din cauza condiţiile meteo nefavorabile din primăvară, şi au dat prioritate unor culturi mai profitabile, precum grâu sau porumb. Pe de altă parte, marii cumpărători din sudul Asiei şi bazinul Mediteranei încearcă să pună mâna pe stocurile americane deoarece livrările mondiale se reduc, pe măsură ce războiul dintre Rusia şi Ucraina, ambele producătoare de năut, a exacerbat lanţurile globale de aprovizionare, scrie Agerpres.

„Când a izbucnit războiul dintre Rusia şi Ucraina, cererea a explodat. Am văzut o cerere puternică din China, apoi au apărut telefoanele de la clienţii din Pakistan şi Bangladesh”, a declarat Jeff Van Pevenage, director general al producătorului şi traderului de cereale şi leguminoase Columbia Grain International.

Ucraina nu a putut însămânţa toate culturile de năut, din cauza războiului, eliminând 50.000 de tone care în mod normal ar fi ajuns în Europa, spune Navneet Singh Chhabra, director la traderul de năut Shree Sheela International.

Potrivit lui Navneet Singh Chhabra, sancţiunile destinate întreruperii accesului Rusiei la sistemul financiar global au afectat şi achiziţiile de produse agricole ruseşti, deoarece unii cumpărători au evitat complicaţiile cu plăţile. Un mare exportator mondial de năut, Rusia este responsabilă în mod normal pentru aproximativ 25% din comerţul mondial, a subliniat Chhabra.

„Rusia exportă minim 200.000-250.000 de tone de năut pe an. Când a izbucnit războiul în februarie, această ofertă a dispărut”, a apreciat Navneet Singh Chhabra.

Problemele cu transportul au exacerbat constrângerile de aprovizionare şi au contribuit la creşterea preţurilor, în special în SUA. Aglomerarea navelor în zona de nord-vest a Oceanului Pacific a forţat unii comercianţi de cereale să livreze containerele cu năut pe calea ferată mii de mile, adoptând o rută mai scumpă şi mai lungă pentru a răspunde la comenzi.

Livrările limitate au dus la creşterea preţurilor cu amănuntul în SUA. La rafturile magazinelor din SUA, preţurile la năut au crescut cu 12% comparativ cu anul trecut şi sunt cu aproape 17% mai mari faţă de situaţia de dinainte de pandemie, potrivit celor mai recente date ale NielsenIQ. Preţurile la humus au crescut cu 6,9% comparativ cu 2019.

Cererea mondială de năut depăşeşte cu mult livrările, potrivit studiilor firmei Shree Sheela International. Turcia a introdus o interdicţie la export, în timp ce randamentul culturilor din Mexic a scăzut foarte mult, din cauza evoluţiilor meteo nefavorabile. În Australia, un mare exportator de năut, fermierii s-au confruntat cu inundaţii, iar vânzătorii se chinuie să fac rost de spaţii pentru containere pe nave.

În SUA, datele Departamentului Agriculturii arată că fermierii au plantat cu năut o suprafaţă cu 5% mai mică faţă de cea de anul trecut.

#humus #naut #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.