Locomotiva economică a Europei trage frâna: Activitatea industrială continuă să scadă din cauza unei cereri slabe

Comenzile din fabricile germane au scăzut în mod neaşteptat în aprilie, ceea ce a diminuat şi mai mult perspectivele celei mai mari economii europene, după ce în iarnă a suferit prima recesiune de la pandemie, scrie Bloomberg.

Cererea a scăzut cu 0,4% faţă de luna precedentă, în timp ce economiştii chestionaţi de Bloomberg prognozaseră o creştere de 2,8%. Scăderea a fost produsă de diminuarea comenzilor pe scară largă – excluderea acestora ducând la o corecţie negativă de 1,4%.

Industria prelucrătoare a fost o piedică pentru cea mai mare economie europeană, deoarece preţurile ridicate au afectat cererea, iar consumatorii au cheltuit mai mult pe servicii în urma pandemiei. PIB-ul a scăzut în cele şase luni până în martie, un regres pentru ţară chiar dacă a evitat cele mai sumbre scenarii invocate după invazia Rusiei în Ucraina.

Fabricile s-au bazat pe un volum mare de muncă în aşteptare pentru a susţine producţia, în condiţiile în care comenzile noi sunt în scădere. Sondajele managerilor de achiziţii au arătat că situaţia din sector s-a deteriorat în luna mai, deoarece exporturile s-au prăbuşit.

Politica monetară mai restrictivă pentru combaterea inflaţiei contribuie la slăbirea cererii. O mare parte din impactul creşterilor ratelor dobânzilor adoptate începând de anul trecut încă se manifestă, iar Banca Centrală Europeană intenţionează să majoreze în continuare costurile de împrumut pentru a ţine preţurile sub control.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#frina #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”