Efecte economice dezastruoase după distrugerea barajului de la Nova Kahovka din Ucraina

Barajul hidrocentralei Nova Kahovka, situată pe cursul fluviului Nipru, a fost complet aruncat în aer, în noaptea de 5 spre 6 iunie, după ce în toamna anului trecut a suferit distrugeri parțiale, spre malul drept, în urma unor bombardamente.

Kievul acuză Moscova de sabotarea barajului, iar publicația ucraineană EastFruit califică atacul drept ”o crimă împotriva securității alimentare a lumii”, întrucât lacul de acumulare din amonte deservea un imens sistem de irigații pe care se baza activitatea agricolă din regiunile sudice ale Ucrainei, caracterizate prin secetă și tendințe de deșertificare, transmite Lantul Alimentar.
Rezervorul de apă Kahovka a fost sursa unuia dintre cele mai mari sisteme de irigare din Europa. Regiunile sudice ale Ucrainei, beneficiare ale apei din lacul Kakhovka, au furnizat grâu, porumb, floarea soarelui și ulei de floarea soarelui, soia și făină de soia țărilor din Orientul Mijlociu, Asia, Africa și Europa.

De asemenea, apa din acest sistem de irigare a făcut posibilă obținerea unui procent de 80% din toată producția de legume din Ucraina și a unui procent semnificativ de fructe și struguri. Aproape toate speciile pomicole iubitoare de climă mai caldă din Ucraina, cum ar fi piersicul, caisul, cireșul, vița-de-vie, etc. au fost cultivate cu utilizarea apei din rezervorul Kahovka. Majoritatea serelor cu legume de vară, care furnizează populației Ucrainei și Moldovei roșii, vinete, castraveți și ardei la prețuri accesibile, au fost, de asemenea, situate de-a lungul canalelor sistemului de irigații Kahovka.
”Astăzi, fără irigare, este imposibil să întreții orice cultură agricolă, în această regiune, în special fructe și legume. Cert este că regiunea primește doar aproximativ 400 mm de precipitații pe an și majoritatea în perioada de iarnă, adică în afara sezonului de vegetație. O cantitate atât de slabă de precipitații este tipică pentru deșerturi, iar distrugerea barajului hidrocentralei Kakhovska transformă de fapt sudul țării într-un deșert”, notează analiștii publicației EastFruit.

”Mai mult, acest act terorist – avertizează jurnaliștii ucraineni – va avea ca efect transformarea progresivă a Republicii Autonome Crimeea într-un deșert nu numai nepotrivit agriculturii, ci și un loc nepotrivit vieții umane în principiu”.

Fără apa din fluviul Nipru, care nu va mai ajunge acum în peninsulă, cel puțin în următorii 10 ani, va avea loc o pătrundere treptată a apei de mare în pânza freatică. În prezent, în multe orașe din Crimeea, fântânile cu o adâncime de 800 de metri sau mai mult, folosite pentru alimentarea populației cu apă, au deja un nivel excesiv de săruri.

Această apă continuă să fie furnizată populației, deși este de fapt de nepotabilă și nu este potrivită nici măcar pentru nevoile casnice. În special, aparatele electrocasnice sunt deja masiv defectate. În mod similar, o astfel de apă este complet nepotrivită pentru irigare în Crimeea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baraj #inundatii #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit analizei realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Iurie Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New — concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.