Locomotivele moldovenești s-au împotmolit în cerealele ucrainenilor. Ambuteiaje kilometrice de vagoane

06 Aug. 2022, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 15:44 // Actual //  bani.md

În pofida lucrărilor de reparare a liniilor de ecartament dublu spre portul Galați, menite să faciliteze urcarea pe barje a cerealelor aduse în port de vagoane ucrainene, nicio tonă de cereale ale țării vecine nu a trecut încă pe aici. Cauza pare a fi lipsa locomotivelor care să aducă vagoanele în port.

Pe 7 iulie 2022, sucursala Regională Căi Ferate Galați a redeschis linia de cale ferată, cu ecartament larg 706 J Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri, care asigură accesul direct, în Siloz, al garniturilor cu cereale sosite din Ucraina (via Republica Moldova), potrivit unui articol Viața Liberă. Două săptămâni mai târziu, pe 22 iulie, Regionala CFR Galați a redeschis și linia de cale ferată cu ecartament normal 706 I Siloz Port Docuri – Galați Mărfuri – Galați Călători, linie destinată ieșirii din Siloz a vagoanelor (românești) încărcate cu cereale.

Portul Galați este incomparabil puțin aglomerat față de Reni-Ucraina. O privire aruncată pe un site care arată în timp real traficul fluvial și maritim oferă o explicație parțială. În jurul porturilor ucrainene dunărene Ismail (pe brațul nordic Chilia) și Reni (vis a vis de Galați) Dunărea este înțesată de barje.

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, contribuie la revigorarea activității din Portul Galați, prin operaționalizarea transporturilor de cereale care ajung acum direct în Siloz, fără manevre de transpunere a vagoanelor de pe linia cu ecartament larg pe linia cu ecartament normal. Astfel, vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în Siloz pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal”, menționa la vremea respectivă CFR Infrastructură.

Reabilitarea celor două linii feroviare s-a făcut de către Regionala CFR Galați din banii proprii și în regim de urgență, pentru a se oferi cât mai rapid o soluție pentru deblocarea exporturilor ucrainene de cereale. A fost o situație de genul „dacă-i ordin, cu plăcere”, pentru că, dacă operaționalizarea celor două linii nu s-ar fi făcut rapid, „domnul director de la CFR răspunde cu capul”, avertiza ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la începutul lunii iunie.

Cele două linii de cale ferată sunt gata, cerealele pot ajunge de pe calea ferată direct în Siloz și de acolo pot fi transbordate pe nave fluviale. Numai că, în aproape o lună, nici măcar un bob din cerealele ucrainene nu a ajuns la Galați pe noua rută.

„Încă nimic până acum”, spune Marcela Daniela Costea, directorul general al Administrației Porturilor Dunării Maritime Galați, companie de care țin Port Bazinul Nou și Port Docuri.

„Noi am făcut tot ce ne stă în putință pentru a oferi facilități pentru aducerea mărfurilor în port. Se pare că ucrainenii nu sunt atât de dornici să trimită marfa prin Galați. Sufocă portul Constanța, le convin ritmul și termenele pe care le asigură Constanța. Dar cred că vor ajunge la concluzia că trebuie să folosească și Galațiul, pentru că doar timpul poate compensa pierderile. Traderii gălățeni au contracte încheiate pentru transporturi de cereale, sperăm să se spargă gheața cât mai curând. Contracte există, logistica există, costurile de operare sunt convenabile pentru traderii ucraineni, sperăm să înceapă cât mai curând livrările de mărfuri și prin portul Galați”, ne-a declarat Marcela Daniela Costea.

„În acest moment, cerealele din Ucraina pot fi aduse direct în Portul Galați pe porțiunea cu ecartament larg, pentru a fi încărcate în șlepuri și barje, sau încărcate direct din siloz în vagoane care circulă pe ecartament normal și transportate oriunde în România și Europa pe calea ferată”, ne-a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De ce stau șiruri de vagoane de la graniță

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, Rugat de către Club Feroviar, Cătălin Eduard Țigănuș, director general Navrom oferă explicații. Cerealele se aduc deocamdată în porturile ucrainene spre a fi transportate. La granița cu Moldova se află un număr mare de vagoane care nu pot fi tractate, căci locomotivele cumpărate de căile ferate moldovenești (din Kazahstan) au nevoie de piese de schimb, iar războiul din Ucraina împiedică aprovizionarea facilă a acestora. Există contracte pentru aducerea și depozitarea cerealelor în portul Galați, iar săptămâna viitoare am putea vedea primele trenuri intrate în port, căci TTS (companie care e și acționar la Navrom) a cumpărat o locomotivă dedicată acestor transporturi. Tigănuș informează că săptămâna viitoare vom vedea și primele transporturi în port. Deocamdată, barjele Navrom aduc cerealele spre Constanța pe Dunărea navigabilă, dar din porturile ucrainene

Oricum, porturile Ucrainene, Izmail și Reni de la Dunăre au o capacitate de 26,96 de milioane de tone care s-ar putea dovedi suficientă pentru transportul cerealelor, în condițiile în care producția Ucrainei de cereale este de peste 50 de milioane de tone pe an.

Deocamdată, s-au format aglomerări de barje în așteptarea demarării traficului feroviar care să degajeze fluxurile de transport. Coloana de barje care aşteaptă în prezent să urce pe Dunăre şi să încarce cereale într-unul dintre porturile fluviale din Ucraina va rămâne acolo mai multe săptămâni, a declarat miercuri, într-un discurs televizat, prim-adjunctul ministrului Politicii Agrare şi Alimentaţiei, Taras Vysotsky.

„O coadă de aproximativ 90 de barje s-a format în zona fluviului Dunărea şi va continua încă câteva săptămâni. Datorită eliberării Insulei Şarpelui, debitul suplimentar este de patru-cinci nave pe zi. Această rută nu este capabilă să compenseze volumele pe care le-am exportat prin porturile noastre din Marea Neagră”, a declarat Vysotsky.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.