Locomotivele moldovenești s-au împotmolit în cerealele ucrainenilor. Ambuteiaje kilometrice de vagoane

06 Aug. 2022, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 15:44 // Actual //  bani.md

În pofida lucrărilor de reparare a liniilor de ecartament dublu spre portul Galați, menite să faciliteze urcarea pe barje a cerealelor aduse în port de vagoane ucrainene, nicio tonă de cereale ale țării vecine nu a trecut încă pe aici. Cauza pare a fi lipsa locomotivelor care să aducă vagoanele în port.

Pe 7 iulie 2022, sucursala Regională Căi Ferate Galați a redeschis linia de cale ferată, cu ecartament larg 706 J Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri, care asigură accesul direct, în Siloz, al garniturilor cu cereale sosite din Ucraina (via Republica Moldova), potrivit unui articol Viața Liberă. Două săptămâni mai târziu, pe 22 iulie, Regionala CFR Galați a redeschis și linia de cale ferată cu ecartament normal 706 I Siloz Port Docuri – Galați Mărfuri – Galați Călători, linie destinată ieșirii din Siloz a vagoanelor (românești) încărcate cu cereale.

Portul Galați este incomparabil puțin aglomerat față de Reni-Ucraina. O privire aruncată pe un site care arată în timp real traficul fluvial și maritim oferă o explicație parțială. În jurul porturilor ucrainene dunărene Ismail (pe brațul nordic Chilia) și Reni (vis a vis de Galați) Dunărea este înțesată de barje.

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, contribuie la revigorarea activității din Portul Galați, prin operaționalizarea transporturilor de cereale care ajung acum direct în Siloz, fără manevre de transpunere a vagoanelor de pe linia cu ecartament larg pe linia cu ecartament normal. Astfel, vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în Siloz pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal”, menționa la vremea respectivă CFR Infrastructură.

Reabilitarea celor două linii feroviare s-a făcut de către Regionala CFR Galați din banii proprii și în regim de urgență, pentru a se oferi cât mai rapid o soluție pentru deblocarea exporturilor ucrainene de cereale. A fost o situație de genul „dacă-i ordin, cu plăcere”, pentru că, dacă operaționalizarea celor două linii nu s-ar fi făcut rapid, „domnul director de la CFR răspunde cu capul”, avertiza ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la începutul lunii iunie.

Cele două linii de cale ferată sunt gata, cerealele pot ajunge de pe calea ferată direct în Siloz și de acolo pot fi transbordate pe nave fluviale. Numai că, în aproape o lună, nici măcar un bob din cerealele ucrainene nu a ajuns la Galați pe noua rută.

„Încă nimic până acum”, spune Marcela Daniela Costea, directorul general al Administrației Porturilor Dunării Maritime Galați, companie de care țin Port Bazinul Nou și Port Docuri.

„Noi am făcut tot ce ne stă în putință pentru a oferi facilități pentru aducerea mărfurilor în port. Se pare că ucrainenii nu sunt atât de dornici să trimită marfa prin Galați. Sufocă portul Constanța, le convin ritmul și termenele pe care le asigură Constanța. Dar cred că vor ajunge la concluzia că trebuie să folosească și Galațiul, pentru că doar timpul poate compensa pierderile. Traderii gălățeni au contracte încheiate pentru transporturi de cereale, sperăm să se spargă gheața cât mai curând. Contracte există, logistica există, costurile de operare sunt convenabile pentru traderii ucraineni, sperăm să înceapă cât mai curând livrările de mărfuri și prin portul Galați”, ne-a declarat Marcela Daniela Costea.

„În acest moment, cerealele din Ucraina pot fi aduse direct în Portul Galați pe porțiunea cu ecartament larg, pentru a fi încărcate în șlepuri și barje, sau încărcate direct din siloz în vagoane care circulă pe ecartament normal și transportate oriunde în România și Europa pe calea ferată”, ne-a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De ce stau șiruri de vagoane de la graniță

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, Rugat de către Club Feroviar, Cătălin Eduard Țigănuș, director general Navrom oferă explicații. Cerealele se aduc deocamdată în porturile ucrainene spre a fi transportate. La granița cu Moldova se află un număr mare de vagoane care nu pot fi tractate, căci locomotivele cumpărate de căile ferate moldovenești (din Kazahstan) au nevoie de piese de schimb, iar războiul din Ucraina împiedică aprovizionarea facilă a acestora. Există contracte pentru aducerea și depozitarea cerealelor în portul Galați, iar săptămâna viitoare am putea vedea primele trenuri intrate în port, căci TTS (companie care e și acționar la Navrom) a cumpărat o locomotivă dedicată acestor transporturi. Tigănuș informează că săptămâna viitoare vom vedea și primele transporturi în port. Deocamdată, barjele Navrom aduc cerealele spre Constanța pe Dunărea navigabilă, dar din porturile ucrainene

Oricum, porturile Ucrainene, Izmail și Reni de la Dunăre au o capacitate de 26,96 de milioane de tone care s-ar putea dovedi suficientă pentru transportul cerealelor, în condițiile în care producția Ucrainei de cereale este de peste 50 de milioane de tone pe an.

Deocamdată, s-au format aglomerări de barje în așteptarea demarării traficului feroviar care să degajeze fluxurile de transport. Coloana de barje care aşteaptă în prezent să urce pe Dunăre şi să încarce cereale într-unul dintre porturile fluviale din Ucraina va rămâne acolo mai multe săptămâni, a declarat miercuri, într-un discurs televizat, prim-adjunctul ministrului Politicii Agrare şi Alimentaţiei, Taras Vysotsky.

„O coadă de aproximativ 90 de barje s-a format în zona fluviului Dunărea şi va continua încă câteva săptămâni. Datorită eliberării Insulei Şarpelui, debitul suplimentar este de patru-cinci nave pe zi. Această rută nu este capabilă să compenseze volumele pe care le-am exportat prin porturile noastre din Marea Neagră”, a declarat Vysotsky.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.