Locomotivele moldovenești s-au împotmolit în cerealele ucrainenilor. Ambuteiaje kilometrice de vagoane

06 Aug. 2022, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2022, 15:44 // Actual //  bani.md

În pofida lucrărilor de reparare a liniilor de ecartament dublu spre portul Galați, menite să faciliteze urcarea pe barje a cerealelor aduse în port de vagoane ucrainene, nicio tonă de cereale ale țării vecine nu a trecut încă pe aici. Cauza pare a fi lipsa locomotivelor care să aducă vagoanele în port.

Pe 7 iulie 2022, sucursala Regională Căi Ferate Galați a redeschis linia de cale ferată, cu ecartament larg 706 J Galați Largă Ana – Galați Bazin – Galați Mărfuri – Port Docuri, care asigură accesul direct, în Siloz, al garniturilor cu cereale sosite din Ucraina (via Republica Moldova), potrivit unui articol Viața Liberă. Două săptămâni mai târziu, pe 22 iulie, Regionala CFR Galați a redeschis și linia de cale ferată cu ecartament normal 706 I Siloz Port Docuri – Galați Mărfuri – Galați Călători, linie destinată ieșirii din Siloz a vagoanelor (românești) încărcate cu cereale.

Portul Galați este incomparabil puțin aglomerat față de Reni-Ucraina. O privire aruncată pe un site care arată în timp real traficul fluvial și maritim oferă o explicație parțială. În jurul porturilor ucrainene dunărene Ismail (pe brațul nordic Chilia) și Reni (vis a vis de Galați) Dunărea este înțesată de barje.

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, contribuie la revigorarea activității din Portul Galați, prin operaționalizarea transporturilor de cereale care ajung acum direct în Siloz, fără manevre de transpunere a vagoanelor de pe linia cu ecartament larg pe linia cu ecartament normal. Astfel, vagoanele cu cereale din Ucraina intră direct în Siloz pe linia cu ecartament larg, iar din Siloz pleacă garniturile încărcate cu cereale, pe linia cu ecartament normal”, menționa la vremea respectivă CFR Infrastructură.

Reabilitarea celor două linii feroviare s-a făcut de către Regionala CFR Galați din banii proprii și în regim de urgență, pentru a se oferi cât mai rapid o soluție pentru deblocarea exporturilor ucrainene de cereale. A fost o situație de genul „dacă-i ordin, cu plăcere”, pentru că, dacă operaționalizarea celor două linii nu s-ar fi făcut rapid, „domnul director de la CFR răspunde cu capul”, avertiza ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la începutul lunii iunie.

Cele două linii de cale ferată sunt gata, cerealele pot ajunge de pe calea ferată direct în Siloz și de acolo pot fi transbordate pe nave fluviale. Numai că, în aproape o lună, nici măcar un bob din cerealele ucrainene nu a ajuns la Galați pe noua rută.

„Încă nimic până acum”, spune Marcela Daniela Costea, directorul general al Administrației Porturilor Dunării Maritime Galați, companie de care țin Port Bazinul Nou și Port Docuri.

„Noi am făcut tot ce ne stă în putință pentru a oferi facilități pentru aducerea mărfurilor în port. Se pare că ucrainenii nu sunt atât de dornici să trimită marfa prin Galați. Sufocă portul Constanța, le convin ritmul și termenele pe care le asigură Constanța. Dar cred că vor ajunge la concluzia că trebuie să folosească și Galațiul, pentru că doar timpul poate compensa pierderile. Traderii gălățeni au contracte încheiate pentru transporturi de cereale, sperăm să se spargă gheața cât mai curând. Contracte există, logistica există, costurile de operare sunt convenabile pentru traderii ucraineni, sperăm să înceapă cât mai curând livrările de mărfuri și prin portul Galați”, ne-a declarat Marcela Daniela Costea.

„În acest moment, cerealele din Ucraina pot fi aduse direct în Portul Galați pe porțiunea cu ecartament larg, pentru a fi încărcate în șlepuri și barje, sau încărcate direct din siloz în vagoane care circulă pe ecartament normal și transportate oriunde în România și Europa pe calea ferată”, ne-a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De ce stau șiruri de vagoane de la graniță

„Redeschiderea celor două linii de cale ferată cu ecartament larg și, respectiv, normal, Rugat de către Club Feroviar, Cătălin Eduard Țigănuș, director general Navrom oferă explicații. Cerealele se aduc deocamdată în porturile ucrainene spre a fi transportate. La granița cu Moldova se află un număr mare de vagoane care nu pot fi tractate, căci locomotivele cumpărate de căile ferate moldovenești (din Kazahstan) au nevoie de piese de schimb, iar războiul din Ucraina împiedică aprovizionarea facilă a acestora. Există contracte pentru aducerea și depozitarea cerealelor în portul Galați, iar săptămâna viitoare am putea vedea primele trenuri intrate în port, căci TTS (companie care e și acționar la Navrom) a cumpărat o locomotivă dedicată acestor transporturi. Tigănuș informează că săptămâna viitoare vom vedea și primele transporturi în port. Deocamdată, barjele Navrom aduc cerealele spre Constanța pe Dunărea navigabilă, dar din porturile ucrainene

Oricum, porturile Ucrainene, Izmail și Reni de la Dunăre au o capacitate de 26,96 de milioane de tone care s-ar putea dovedi suficientă pentru transportul cerealelor, în condițiile în care producția Ucrainei de cereale este de peste 50 de milioane de tone pe an.

Deocamdată, s-au format aglomerări de barje în așteptarea demarării traficului feroviar care să degajeze fluxurile de transport. Coloana de barje care aşteaptă în prezent să urce pe Dunăre şi să încarce cereale într-unul dintre porturile fluviale din Ucraina va rămâne acolo mai multe săptămâni, a declarat miercuri, într-un discurs televizat, prim-adjunctul ministrului Politicii Agrare şi Alimentaţiei, Taras Vysotsky.

„O coadă de aproximativ 90 de barje s-a format în zona fluviului Dunărea şi va continua încă câteva săptămâni. Datorită eliberării Insulei Şarpelui, debitul suplimentar este de patru-cinci nave pe zi. Această rută nu este capabilă să compenseze volumele pe care le-am exportat prin porturile noastre din Marea Neagră”, a declarat Vysotsky.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

26 Oct. 2026, 15:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 15:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Restaurantele, cafenelele și pensiunile din Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de scumpiri și dificultăți financiare, odată cu majorarea TVA de la 8% la 12%, prevăzută pentru aprilie 2027. Reprezentanții industriei HoReCa avertizează că povara fiscală suplimentară se va suprapune peste creșterea accelerată a costurilor de funcționare și reducerea consumului, ceea ce ar putea determina unele afaceri să majoreze prețurile, să amâne investițiile sau să reducă personalul.

Olga Calmîș, directorul Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova, susține că situația financiară a operatorilor economici devine tot mai complicată. Potrivit acesteia, numai în anul curent, cheltuielile operaționale au crescut cu aproximativ 25–30%, salariile angajaților s-au majorat cu 10–15%, iar materiile prime alimentare s-au scumpit cu circa 20%.

Aceste majorări au redus marjele de profit ale restaurantelor, într-o perioadă în care clienții devin tot mai atenți la cheltuieli, iar consumul este în scădere.

„Pentru sectorul HoReCa, această modificare fiscală va însemna, în primul rând, o presiune suplimentară, ce va influența direct prețurile, investițiile și sustenabilitatea afacerilor din această industrie”, a declarat Olga Calmîș.

Potrivit reprezentantei industriei, majorarea TVA cu patru puncte procentuale nu poate fi analizată separat de celelalte cheltuieli suportate de antreprenori. Restaurantele și pensiunile plătesc deja mai mult pentru produse alimentare, energie, logistică și forță de muncă, în timp ce posibilitățile de a transfera aceste costuri asupra consumatorilor sunt tot mai limitate.

„În sectorul HoReCa, cu marje reduse, orice creștere fiscală se va simți imediat, atât în profitabilitatea companiilor, cât și în prețul final al consumatorului”, a avertizat Calmîș.

O eventuală majorare a cotei TVA de la 8% la 12% nu înseamnă automat o scumpire cu 4% a serviciilor. Dacă taxa ar fi transferată integral în prețul final, iar prețul fără TVA ar rămâne neschimbat, majorarea pentru consumator ar constitui aproximativ 3,7%. În practică însă, prețurile vor depinde și de evoluția costurilor, concurență și puterea de cumpărare.

Cele mai vulnerabile ar putea fi restaurantele independente, pensiunile agroturistice și afacerile din localitățile mici, care dispun de resurse financiare mai limitate și depind în mare măsură de cererea locală. Pentru unele dintre acestea, noua povară fiscală ar putea însemna reducerea numărului de angajați, amânarea investițiilor sau chiar restrângerea activității.

Presiuni suplimentare ar putea apărea și din sectorul energetic. Olga Calmîș atrage atenția asupra unor accize la gaze și energie, despre care afirmă că ar urma să fie aplicate din aprilie 2027. În condițiile în care restaurantele utilizează cantități importante de energie pentru prepararea alimentelor, refrigerare, încălzire și funcționarea echipamentelor, eventualele costuri suplimentare s-ar reflecta direct în cheltuielile operaționale.

Reprezentanții HoReCa solicită autorităților să însoțească modificările fiscale de măsuri de sprijin pentru investiții, eficiență energetică și modernizarea afacerilor. Printre soluțiile propuse se numără facilitarea accesului la finanțare prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), precum și stimularea reinvestirii profitului.

Totodată, industria cere predictibilitate fiscală pentru o perioadă de cel puțin trei până la cinci ani, astfel încât antreprenorii să își poată planifica investițiile și dezvoltarea afacerilor.

„HoReCa nu are nevoie de privilegii și, în primul rând, de reguli clare, predictibile și, bineînțeles, o politică fiscală care să încurajeze dezvoltarea și nu doar colectarea”, a declarat directoarea asociației.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea colectării impozitelor existente decât pe majorarea poverii fiscale asupra companiilor care activează legal.

„Soluția, după noi, ar fi nu majorarea taxelor, ci colectarea cât mai eficientă a acestora”, a subliniat Olga Calmîș.

Majorarea TVA la 12%, prezentată drept măsură prevăzută pentru aprilie 2027, stârnește astfel îngrijorări în industria ospitalității, unde antreprenorii avertizează că orice creștere suplimentară a cheltuielilor ar putea afecta atât prețurile plătite de consumatori, cât și locurile de muncă și investițiile.