Lovitură pentru Zelenski! UE a finanțat războiul lui Putin cu 80 de miliarde de dolari din importul de gaze

Rusia a încasat 158 de miliarde de euro din exporturile de energie, în șase luni de la invazia în Ucraina, mai mult de jumătate din această sumă provenind din UE, a declarat marți (6 septembrie) Centrul pentru Cercetări în Energie și Aer Curat, un think tank din Finlanda, care s-a mai remarcat, în trecut, prin analize precise făcute în domeniul energiei.

„Prețurile în creștere ale combustibililor fosili înseamnă că veniturile actuale ale Rusiei sunt cu mult peste nivelul anilor precedenți, în ciuda reducerilor volumelor de export din acest an”, au declarat, într-un comunicat, reprezentanți ai organizației, citați de Euractiv.

Prețurile la gazele naturale au urcat recent la niveluri record în Europa, în condițiile în care Rusia blochează aprovizionarea. Prețul petrolului brut a crescut și el în urma invaziei, deși de atunci s-a retras.

„Exporturile de combustibili fosili au contribuit cu aproximativ 43 de miliarde de euro la bugetul federal al Rusiei de la începutul invaziei, ajutând la finanțarea crimelor de război din Ucraina”, a declarat CREA. Cifrele se referă la cele șase luni care au urmat invaziei Rusiei din 24 februarie în Ucraina.

În această perioadă, CREA a estimat că Uniunea Europeană a fost principalul importator al exportatorilor de combustibili fosili din Rusia, cu 85,1 miliarde de euro. I-a urmat China, cu 34,9 miliarde de euro, și Turcia, cu 10,7 miliarde de euro.

„UE trebuie să interzică utilizarea navelor deținute de europeni și a porturilor europene pentru transportul petrolului rusesc către țări terțe, în timp ce Marea Britanie trebuie să nu mai permită industriei sale de asigurări să participe la acest comerț”, a declarat CREA.

Între timp, țările G7 au promis vineri că vor înainta de urgență impunerea unui plafon de preț pentru țițeiul rusesc, o măsură care ar priva Rusia de o mare parte din veniturile pe care le obține în prezent din exporturile sale de petrol.

Statele Unite pledează de luni de zile pentru impunerea unui plafon de preț, argumentând că interdicțiile occidentale asupra produselor energetice rusești au contribuit la creșterile de preț care au ajutat Moscova să-și finanțeze efortul de război. În reacție la această inițiativă a Vestului, Rusia a replicat că orice încercare de a impune un preț de plafon la cumpărarea gazului în țarile UE va genera o sistare totală a exporturilor către Europa.

#gaz #import #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.