Lovitura supremă pentru Putin! Finlanda este tot mai aproape de NATO

Finlanda este tot mai aproape de NATO, iar aderarea acestei țări la Alianța Nord-Atlantică va forța și mâna Suediei să facă această mutare. Aderarea la NATO nu este însă una lipsită de riscuri, dar războiul din Ucraina a schimbat toate datele în materie de securitate în Europa.

Finlanda este țară neutră, dar are o graniță de 1300 de km cu Rusia, care o pune într-o poziție vulnerabilă, având în vedere mutările Moscovei din ultimele luni. Aderarea la alianța militară a fost un subiect intens discutat, iar țara pare tot mai aproape de o decizie. În 28 februarie Finlanda a luat o decizie istorică și a trimis ajutor militar Ucrainei, aderând astfel la poziția țărilor membre NATO.

„Nu voi da niciun fel de calendar, dar cred că se va întâmpla destul de repede”, a declarat prim-ministrul finlandez Sanna Marin săptămâna trecută.

Fostul prim-ministru finlandez, Alexander Stubb, a declarat că, în mod sigur, Finlanda va solicita aderarea la NATO la jumătatea lunii mai.

O astfel de decizie nu va fi una lipsită de riscuri. „Dacă Finlanda va solicita aderarea la NATO, ar trebui să fie pregătită pentru anumite riscuri, care sunt greu de anticipat, cum ar fi tensiunile în creștere asupra granița dintre Finlanda și Rusia”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe. În luna martie Rusia a amenințat Finlanda și a spus că aderarea țării la NATO ar avea repercusiuni politice şi militare serioase.

Finlanda și Rusia au o istorie complicată. După cel de-al doilea război mondial, Moscova i-a permis Finlandei să rămână democratică și să-și dezvolte instituțiile independente, cu condiția să adopte un statut de neutralitate în cazul unor conflicte militare. Tratatele de pace din 1947 au stabilit atât neutralitatea Finlandei, cât și frontiera ei de aproximativ 1.300 de kilometri cu Rusia. Una dintre condițiile puse de Rusia a fost ca Finlanda să nu adere la NATO.

NATO a fost creată în 1949 pentru a contracara amenințarea expansiunii sovietice. De la căderea zidului Berlinului, mai multe țări est-europene – printre care și România – au aderat la NATO. Cea mai cunoscută prevedere este cea din articolul 5, care spune că statele se vor apăra reciproc în cazul unui atac împotriva oricărui stat membru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aderare #NATO #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.